Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este prăznuit pe 23 aprilie, atât de Biserica Ortodoxă, cât și de Biserica Catolică, imaginea acestuia fiind asociată cu vitejia.
Anul acesta, Sfântul Gheorghe este sărbătorit la 4 zile după Paștele Ortodox.
Sfântul Gheorghe s-a născut în Cappadocia, într-o familie creștină de origine greacă. Acesta a trăit în timpul domniei împăratului Dioclețian.
El s-a înrolat în armata romană și, parcurgând ierarhia militară, Sfântul Gheorghe s-a făcut remarcat prin îndemânarea cu care mânuia armele.
În 303, Dioclețian a emis un decretului împotriva creștinilor. Cu toate acestea, Sfântul Gheorghe a ales să-și mărturisească public credința creștină. Astfel că, din ordin imperial, el a fost întemnițat și supus torturii pentru a-și renega credința.
Însă, lovirile cu sulița, lespezile de piatră așezate pe piept, trasul pe roată, groapa cu var, încălțămintea cu cuie, băutura otrăvită, bătaia cu vâna de bou și alte torturi nu au reușit să-l facă să renunțe la credința sa.
Sfântul Gheorghe, rugându-se deasupra unui mormânt, l-a înviat pe cel care murise. Acest lucru a convins-o pe Alexandra, soția lui Dioclețian, să se creștineze.
Mai mult, pentru minunea făcută i s-a cerut să spună dacă este el Dumnezeu, şi de i se cuvine să i se închine lui oamenii. Dar sfântul a răspuns că unul este Dumnezeu adevărat şi cei ce credeau în idoli l-au dus la împărat cerându-i moartea sa.
Astfel, Sfântului Gheorghe i s-a tăiat capul. Totodată, a fost omorâtă și Alexandra.
Sfântul Mare Mucenic Gheorghe este înfățișat, în icoane, călare, cu o suliță în mână, cu care ucide un balaur.
Balaurul este considerat Satan sau chiar Imperiul Roman și lupta lui împotriva creștinilor.
Totodată, în una din legende se spune că un balaur, dragon sau crocodil și-a făcut bârlog deasupra unui izvor ce furniza apa orașului Silene, iar pentru a le oferi apa din izvor oamenii îi aduceau balaurului jertefe, animale, ba chiar și fete prin tragere la sorț.
Într-o zi soarta a hotărât să fie jertfită o prințesă. A fost dusă la balaur, însă chiar atunci a apărut Sfântul Gheorghe care arătându-i balaurului semnul crucii l-a înfrânt.
În ajunul sărbătorii de Sfântul Gheorghe se desfășoară o serie de obiceiuri ce marchează ritual începutul anului pastoral.
Mai precis, obiceiurile legate de această sărbătoare presupun alegerea ciobanilor, a locului une vor face stâna, alegerea mieilor, pregătirea oilor pentru primul muls, dar și prepararea primului caș.
Totodată, în ajunul Sfântului Gheorghe, oamenii stau toată noaptea treji pentru a fi vioi și sănătoși tot anul.
Tot în ajun, vitele se bagă în holda de grâu. Ulterior, se ia o mână din acel grâu și se amestecă cu grâul de semănat, pentru a încolți altul mult mai frumos.
Pentru a fi harnici și iuți tot anul, oamenii se bat cu urzici. Mai mult, oamenii se inching cu ramuri verzi ca să nu-i doară mijlocul.
De asemenea, în dimineata ajunului sărbătorii de Sfântul Gheorghe, femeile scot sculele de țesut afară, ca să răsara soarele peste ele, pentru a avea spor la lucru.
Ziua de Sfântul Gheorghe este marcată, potrivit tradiţiei populare, prin împodobirea caselor cu crengi verzi, aspect ce simbolizează renaşterea naturii
Pe 23 aprilie, credincioșii rostesc o rugăciune pentru sănătate și ajutor.
”O, luptătorule şi biruitorule, mare Gheorghe, în nevoie şi în nenorociri grabnic ajutător şi cald sprijinitor, iar celor întristaţi bucurie nespusă, primeşte de la mine (se spune numele) această rugăminte a smeritului tău rob. Păzeşte-mă în lumea aceasta şi în cea de apoi, de tot necazul şi ispita, de boala şi nenorocirea. Ajută-mă pe mine şi pe familia mea în (se spune problema). Îţi mulţumesc Sfinte Gheorghe şi Te cinstesc pe Tine şi Te preamăresc în veci. Amin”