Senatorul USR Dan Lungu, despre Ziua Culturii Naționale: Nu rezolvăm nimic dacă fluturăm forme fără fond și ținem discursuri pline de patos într-o zi, dacă nu facem nimic pentru cultura noastră în toate celelalte

Ziua Culturii Naționale este sărbătorită în România pe 15 ianuarie, după ce în 2010, Camera Deputaților a adoptat un proiect de lege în acest sens. Ca un act simbolic, această sărbătoare a fost a fost gândită drept un omagiu adus lui Mihai Eminescu, născut în această zi, în 1850. Cu această ocazie, senatorul USR Dan Lungu atrage atenția asupra faptului că, în România, domeniul culturii este tratat cu dezinteres și doar de 15 ianuarie ”autoritățile locale și naționale se întrec în organizarea evenimentelor oficiale menite să sărbătorească fastuos”.

„Nu rezolvăm nimic dacă fluturăm forme fără fond și ținem discursuri pline de patos într-o zi, dacă nu facem nimic pentru cultura noastră în toate celelalte. Avem o cultură națională bogată și valoroasă, care merită atenția noastră nu doar într-o singură zi din an, ci în toate cele 365”, a transmis Dan Lungu, printr-un comunicat de presă.

Parlamentarul amintește astfel că în acest an, Ministerul Culturii și Identității Naționale a selectat, pentru a celebra această zi, numai zece proiecte și acțiuni culturale, finanțându-le cu fonduri în valoare de 250.000 de lei.

O creștere mai mare a fondurilor alocate către asociații și fundații a existat în 2018, atunci când au avut loc manifestări dedicate Centenarului Marii Uniri. Cu toate acestea, „deși evenimentele oficiale improvizate de autorități s-au întrecut în grandoare și opulență, cele ale organizațiilor neguvernamentale au fost tratate cu dispreț instituțional”, se mai arată în comunicatul citat.

Organizatorii au primit pe ultima sută de metri banii care le erau destinați, astfel că, în luna decembrie, mulți dintre ei nu au reușit să deconteze banii pe care i-au cheltuit, apelând la fondurile proprii. Astfel, ”sărbătorirea Centenarului a fost un eșec, unul pe bani mulți și prost cheltuiți”, se mai precizează în comunicatul USR.

În același timp, consumul cultural din România a înregistrat o scădere dramatică în ultimi ani, potrivit datelor Institutului Național de Statistică.

Sursa citată atrage atenția și asupra lipsei unui echilibru al dezvoltării vieții culturale în mediul urban și rural, precum și asupra condițiilor din ce în ce mai vitrege privind finanțarea și activitatea asociațiilor și fundațiilor culturale.

Pe lângă toate acestea, mediul rural din România se confruntă cu insuficiența fondului de carte pentru bibliotecile publice, iar peste tot în țară nenumărate cămine culturale se află în paragină și case memoriale ale marilor personalități din istoria României sunt gata oricând să se prăbușească

”Dezastrele culturale ale Centenarului au fost încoronate prin rușinoasa prăbușire a casei memoriale a sculptorului Constantin Brâncuși din satul Hobița, Gorj”, se mai arată în comunicatul citat.

„Dacă ar fi să ne raportăm la ceea ce facem în prezent pentru sistemul cultural românesc, ziua de 15 ianuarie ar trebui să fie o zi de doliu național, nu de bucurie. Suntem o țară cu un procent rușinos din PIB acordat culturii, în care interesul pentru consumul cultural, pentru descoperirea și investirea în noile talente și valori sau pentru monumentele de patrimoniu răspândite pe întreg teritoriul țării se află la un nivel minim istoric. Ne lipsesc dorința și inițiativa în remedierea acestei situații și nu avem nici respectul cuvenit unor astfel lucruri – nu încercăm să salvăm ceea ce încă poate fi salvat din moștenirea culturală și istorică a poporului nostru și alegem să ne transformăm în simpli martori ai unei succesiuni aparent interminabile de dezastre. Pentru astăzi, 15 ianuarie, nu ne-am câștigat dreptul de a sărbători Ziua Culturii Naționale. Dar dacă totuși o facem, trebuie să fie cu mai multă sfială și rușine, cu bun simț și proiecte concrete, nu cu parade și discursuri ce sună din coadă cuvinte goale”, a mai declarat senatorul USR Dan Lungu.