Președinta Uniunii Naționale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, este de părere că inițiativa președintelui Iohannis de a demara un referendum pe tema legii grațierii este periculoasă și duce justiția în derizoriu.
Gîrbovan explică faptul că există deja un cadru legislativ și instituții dedicate împotriva corupției, ceea ce înseamnă că Iohannis dorește să întrebe poporul dacă legile mai trebuie respectate în România.
Într-o postare pe pagina sa de Facebook, de marti, șefa UNJR îi propune în schimb altceva președintelui Iohannis. Și anume, organizarea unui referendum în care cetățenii să fie întrebați dacă doresc să se clarifice implicarea serviciilor secrete în Justiție sau lămurirea modului în care instanțele au devenit „câmp tactic” pentru SRI. Evident, Dana Gîrbovan nu trebuie să se aștepte la un răspuns de la Klaus Iohannis. Căci președintele, credem noi, se sperie numai la gândul că ar putea deranja Sistemul a cărui vârf de lance este în prezent.
De asemenea, Dana Girbovan reiterează cererea adresată președintelui Klaus Iohannis de a face demersurile necesare pentru declasificarea deciziilor secrete CSAT prin care, cu încălcarea legii, au fost create „echipele mixte procurori-ofițeri SRI”. Nici în acest caz Dana Gîrbovan nu ar trebui să se aștepte să primească un răspuns.
Iată postarea integrală a șefei UNJR
Intentia Presedintelui Klaus Iohannis de a face un referendum pentru “continuarea luptei împotriva coruptiei si asigurarea integritatii functiei publice” relativizeaza legea si discrediteaza lupta anticoruptie, deoarece face din ea dintr-un instrument de aplicare a legii o arma in batalia politica.
Din punct de vedere juridic, lupta impotriva coruptiei trebuie sa fie una ce tine strict de aplicarea legii. Cu alte cuvinte, exista un cadru legislativ si institutii ce sunt dedicate luptei impotriva coruptiei. Sa inteleg ca Presedintele Iohannis doreste sa intrebe poporul daca vrea in continuarea respectarea si pastrarea acestui cadru legislativ? Adica intrebam poporul daca legile mai trebuie respectate in Romania?
Mai departe, conform unei hotarari a CCR, chiar daca referendumul este consultativ, rezultatul acestuia este obligatoriu. Prin decizia 682/2012, Curtea a constatat ca "reglementarea unor prevederi prin care se tinde la o solutie legislativa care nu respecta vointa exprimata de popor la referendumul consultativ mentionat este în contradictie cu prevederile constitutionale ale art. 1, 2 si 61"- pct.1.12 din decizie.
In anticiparea consecintelor referendumului, trebuie pornit de la premisa ca rezultatul acestuia este incert. Care atare, poporul poate raspunde la fel de bine DA sau NU.
Pentru ca daca este cert ca se va raspunde DA, ce rost are sa cheltui din banii publici peste 20 de milioane de euro, cat s-au cheltuit in 2012, o suma echivalenta cu bugetul anual alocat ICCJ?
Iar in ipoteza unui raspuns NU, cum va armoniza Presedintele vointa poporului de suprimare a luptei impotriva coruptiei cu obligativitatea respectarii legii?
Din pacate, problemele ridicate mai sus nu fac altceva decat sa arate ca lupta anti-coruptie a devenit un slogan, iar justitia continua sa fie folosita ca arma in bataliile politice.
Profit insa de interesul aratat de Presedinte Iohannis pentru apararea independentei justitiei si ii propun un referendum in care sa intrebe cetatenii daca doresc sa se clarifice implicarea serviciilor secrete in justitie ori lamurirea modului in care instantele de judecata au devenit “camp tactic” pentru SRI.
Iar pana cand un astfel de referendum va fi initiat, reiterez cererea adresata Presedintelui Iohannis de a face toate demersurile pentru a declasifica deciziile secrete CSAT prin care, intr-un mod ce contravine Constitutiei si legii, serviciilor de informatii, cu precadere SRI, li s-au dat competente extinse, care s-au materializat inclusiv prin acele "echipe mixte operative" formate din procurori si agenti SRI, a carui mod concret de actiune nu a fost inca lamurit.