Membrii CSAT au analizat și aprobat evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale pentru anul 2021

UPDATE, 6 octombrie, ora 15.20 // Principalele subiecte de pe ordinea de zi a ședinței CSAT de marți, care a fost condusă de președintele Klaus Iohannis și s-a desfășurat în sistem de videoconferință, s-au axat pe modul în care se implementează Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024, informează Administrația Prezidențială. „În finalul ședinței, membrii CSAT au analizat și aprobat evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale prognozate pentru anul 2021”, potrivit sursei citate.

Comunicatul Administrației Prezidențiale, după ședința CSAT de marți. Ce s-a discutat în cadrul evenimentuluicondus de președintele Klaus Iohannis

Marți, 6 octombrie a.c., a avut loc, la Palatul Cotroceni, ședința Consiliului Suprem de Apărare a Țării, condusă de Președintele României, domnul Klaus Iohannis, în sistem de videoconferință.

Principalele subiecte de pe ordinea de zi s-au axat pe modul în care se implementează Strategia Națională de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024. Membrii Consiliului au analizat și aprobat o serie de documente pentru aplicarea Strategiei, printre care Planul de implementare a acesteia, Analiza strategică a apărării, Carta Albă a Apărării.

Politică - 20 nov, 22:25

Drulă, despre vila pentru Iohannis: Are 1.200 mp. Cine locuiește în 1.200 mp?? Iar renovarea costă 9 milioane de euro, aproape cât tot bugetul RAAPPS pe un an (VIDEO)

Procesul de elaborare a Planului de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024 a inclus și consultarea instituțiilor cu atribuții și responsabilități directe sau adiacente în domeniul securității naționale a României și a fost coordonat de către Departamentul Securității Naționale din Administrația Prezidențială.

O prioritate strategică a acestui Plan de implementare vizează asigurarea cadrului legal adaptat, incluzând revizuirea legislației care vizează organizarea și funcționarea principalelor instituții cu atribuții și responsabilități în ceea ce privește securitatea națională, inclusiv Legea de organizare și funcționare a Consiliului Suprem de Apărare a Țării, și continuând cu domenii dinamice și cu grad ridicat de volatilitate, unde este nevoie de reglementare modernă, precum managementul crizelor sau securitatea și apărarea cibernetică. Astfel, va fi asigurată eficientizarea și modernizarea instituțiilor publice, pentru ca acestea să răspundă mai bine sarcinilor ce le revin și, totodată, să fie mai aproape de nevoile cetățenilor României.

O altă prioritate a Planului de implementare constă în monitorizarea elaborării strategiilor, planurilor de acțiune și a altor documente programatice de nivel sectorial sau departamental, elaborate de instituțiile publice cu atribuții și responsabilități în domeniul securității naționale, conform propriilor nevoi, în conformitate cu Programul de guvernare, legislația în vigoare și Hotărârile Consiliului Suprem de Apărare a Țării.

În acest context, Analiza strategică a apărării fundamentează o nouă concepție de organizare, încadrare, dotare și instruire a Armatei României, care să prevadă ca obiectiv fundamental crearea condițiilor de îndeplinire a misiunilor constituționale. Aceasta are ca scop determinarea structurii și a direcțiilor de dezvoltare a capabilităților până în anul 2040.

Pentru a asigura continuitatea și coerența procesului, dar și adaptarea la evoluțiile viitoare, documentul prevede trei etape, cu obiective măsurabile: finalizarea Programului de modernizare Armata 2026; implementarea noilor tehnologii și reorganizarea Armatei României pentru acțiune multi-domeniu (2032); finalizarea Programului Armata 2040. La finalul fiecărei etape, vor fi analizate obiectivele atinse, precum și validitatea și viabilitatea planurilor viitoare, urmând a fi făcute modificările necesare.

Analiza strategică a apărării s-a derulat printr-o abordare interdepartamentală și interinstituțională, într-o perioadă în care provocările la adresa securității și apărării au căpătat noi valențe, iar procesele de planificare strategică inițiate acum vor influența securitatea și apărarea regională în următoarele decenii – consolidarea capabilităților militare ale Federației Ruse în regiunea Mării Negre, desfășurarea procesului de reflecție strategică la nivelul NATO, aprobarea unei noi strategii și adaptarea posturii Alianței, inițierea procesului de relocare a unor forțe SUA în Europa, toate suprapuse peste efectele pandemiei de COVID 19.

Pentru realizarea noii structuri de forțe, sistemul militar va parcurge un proces etapizat de schimbări profunde. Armata 2040 va fi o structură de forțe flexibilă, multi-domeniu, cu un spectru larg de capabilități specifice secolului XXI.

În ceea ce privește Carta Albă a Apărării, acesta este un document care permite implementarea obiectivelor de apărare stabilite prin Programul de guvernare, pentru asigurarea securității cetățenilor și apărarea teritoriului, a valorilor și a intereselor noastre naționale.

Totodată, Carta Albă a Apărării fundamentează Strategia militară și Directiva de planificare a apărării și este concepută într-o nouă paradigmă strategică, având ca scop final consolidarea posturii de apărare și descurajare, în baza a cinci elemente esențiale: capabilități de înaltă tehnologie; o resursă umană înalt educată și foarte bine instruită; o puternică industrie de apărare autohtonă; dezvoltarea unei culturi instituționale centrată pe cunoaștere și inovație; reziliența.

În finalul ședinței, membrii CSAT au analizat și aprobat evaluarea privind riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale prognozate pentru anul 2021.

Știrea inițială // Consiliul Suprem de Apărare a Țării se reunește, marți, în sistem de videoconferință, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis. Ședința începe la ora 13, iar pe ordinea de zi sunt incluse subiecte referitoare la analiza strategică a apărării; Carta Albă a Apărării;Planul de implementare a Strategiei Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024;riscurile, amenințările și vulnerabilitățile la adresa securității naționale, prognozate pentru anul 2021. În cadrul evenimentului vorfi analizate și alte tematici de actualitate din domeniul securității naționale, informează Administrația Prezidențială.

Ședință CSAT, marți, 6 octombrie, în sistem de videoconferință, sub conducerea președintelui Klaus Iohannis

Administrația Prezidențială anunța, în 25 septembrie, căPreședintele României, Klaus Iohannis,a decis să convoace Consiliul Suprem de Apărare a Țării în data de 6 octombrie, începând cu ora 13:00, „pentru a analiza problematici care privesc apărarea țării și securitatea națională”.

O ședință CSAT în care au fost abordate mai multe teme relevante pentru apărarea țării și securitatea națională a avut loc și în 27 mai. La acea vreme „punctul central de pe ordinea de zi l-a constituit analiza noii Strategii Naționale de Apărare a Țării pentru perioada 2020-2024”, anunța șeful statului, la finalul evenimentului.

„În primul rând, Strategia a fost elaborată în contextul unei pandemii care a afectat toate statele lumii și care a declanșat o criză economică profundă. În aceste condiții speciale, relațiile de putere dintre actorii globali sunt perturbate, fapt care sporește volatilitatea și impredictibilitatea, și așa deja accentuate, ale mediului de securitate internațional. România a trebuit să facă față într-un timp scurt acestei pandemii, iar perspectiva unei evoluții ciclice a virusului obligă statul român să continue măsurile pentru a crește capacitatea de gestionare a unei asemenea crize pe multiple planuri: medical, al ordinii publice, din perspectiva sistemului educațional, a asigurării serviciilor publice și mai ales în ceea ce privește creșterea rezilienței economice. Noua Strategie oferă răspunsuri la întrebările esențiale privind obiectivele noastre naționale prioritare pentru asigurarea securității României și a cetățenilor săi și arată ce avem de făcut pentru a le atinge”, explica președintele Klaus Iohannis.

Printre altele, el mai adăuga că „România este un stat care trebuie să își apere cetățenii oriunde s-ar afla ei, care le asigură securitatea, care le respectă drepturile și pune instituțiile publice în serviciul lor. Este, totodată, țara care își apără valorile, interesele, simbolurile, dar și bunurile naționale și resursele naturale. Este o țară care știe să-și protejeze patrimoniul, domeniile de excelență și care are ca priorități educația, sănătatea și siguranța cetățeanului. Nu în ultimul rând, România este un stat care contribuie la menținerea securității colective, alături de partenerii ei, și la promovarea democrației și libertății”.

„Strategia Națională de Securitate pentru următorii patru ani implică o nouă abordare și propune un management al problematicii de securitate națională cu accent pe gestionarea integrată a riscurilor, amenințărilor și vulnerabilităților. Este o abordare determinată de schimbarea de paradigmă de la nivel global și care ține cont de evoluțiile din regiune, de deteriorarea relațiilor dintre NATO și Federația Rusă, de proliferarea terorismului, de amenințările hibride și cele cibernetice, dar și de alte tipuri de provocări. De asemenea, ca element de noutate, Strategia se raportează la un concept multi-dimensional al securității, bazat pe relația securitate – prosperitate – stat de drept – democrație – identitate, echilibrul dintre stat și individ ca beneficiari ai securității naționale”, mai spunea șeful statului.