Secretele comorilor dispărute din Sarmizegetusa romană. Monumente prețioase au fost devastate

Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din Hunedoara, a fost locul în care s-au desfășurat numeroase vestigii arheologice, iar unele monumente prețioase au fost devastate.

Colonia Ulpia Traiana Sarmizegetusa, din Hunedoara, a fost întemeietată de împăratul Traian la începutul secoului al doilea, după războaiele daco-romane. Locul se află la 10 kilometri de Hațeg, la poalele munților Țarcu și Poiana Ruscă, potrivit Adevărul.

Orașul antic a fost distrus

Orașul a fost locuit în Antichitate, până când invaziile populațiiloe migratoare au dus la distrugerea și abadonarea lor. Ruinele au fost cunoscute încă din epoca medievală, iar în secolul XVI au fost găsite mai multe comori de aur ale dacilor.

La începutul secoului XVIII, localnicii au găsit fundamentele vechiului sat Grădiște, actuala localitate Sarmizegetusa, sunt monumentele antice pe care localnicii le foloseau pe post de materiale de construcții.

Drumul lui Traian mai putea fi văzut la începutul secoului XIX, un drum antic de piatră și cărămidă care se întindea pe 20 de kilometri, între Ulpia Traiana Sarmizegetusa și Subcetate. Pe hărțile militare, traseul era numit „Drumul lui Traian” și începea din centrul așezării.

„Aici este un patrulater important de 1200 de stânjeni, format din metereze și ziduri înalte și parțial încă rigide, numit cetate de către munteni, varoș (castel, oraș) de către unguri. Aceasta, precum și molozul larg răspândit de pereți și bolți cu mușchi, ruinele falnice ale unui amfiteatru, rămășițele unor ștampile și ale clădirilor mari, urme de conducte de apă, numeroase pietre de inscripție, coloane și statui scoase din pământ și din afară și pardoselile delicate de mozaic nu permit să se piardă locul și importanța Sarmizegetusei, capitala provinciei daco-romane”, informa, în 1845, Arhivele asociației de studii a Transilvaniei.

Acum, în doar câteva locuri se mai pot vedea rămășițe de acest drum.

Localnicii au folosit materialele scoase din ruinele romane la construcția caselor, iar marmura a fost măcinată și transformată în var. Alte contrucții su fost eliminate pentru ca terenul să poate fi folosit pentru arături.

Mozaicul, unul dintre cele mai importante artefacte din Sarmizegetusa

Unele dintre cele mai importante artefacte din Sarmizegetusa se găsea în secolul XIX și era un mozaic roman pe care erau inscripționate mai multe personaje mitologice.

„În anul 1823, cam în mijlocul satului, săpând locuitorii pentru a așeza fundamentul unei case au dat de un zid care se vedea ca fost perete de casă. Au aflat vereele mai multor încăperi, iar două dintre acestea erau pardosite cu mozaic foarte bine conservat și prețios, din secolul al doilea. În mijlocul unuia dintre aceste mozaicuri era un tablou, care reprezenta o scenă din Iliada, unde Priam cere de la Achile corpul lui Hector. Aici încă era un tablou care repezenta pe Paris între cele trei zeițe. Lângă Paris apărea și Mercur”, informa Aron Densușianu.
Mozaicurile antice de 8,14 x 6,45 metri nu au fost conservate, dar s-au păstrat ilustrările lor.

Două familii nobiliare din Țara Hațegului, Nopcsa și Kendeffy, au colecționat unele dintre cele mai de preț monumente, inscripții, statuete și sculpture cu care și-au împodobit curțile și casele. Unele artefacte au ajuns chiar și în străinătate, în muzee și colecții private din Viena sau Budapesta sau au fost pierdute pentru totdeauna.

Unele castele și biserici vechi din Țara Hațegului au monumente de piatră care provin din Sarmizegetusa romană sau de la moșiile antice din împrejurimi.