Seceta de anul acesta, cea mai dură din ultimii 500 de ani în Europa / Revistă americană: „În Transilvania, oamenii mâncau chiar câini și pisici”

Temperaturile extreme de vara aceasta, împreună cu seceta care a impactat râurile din Europa, ce au avut unul dintre cele mai scăzute niveluri din istorie, au făcut ca agricultura și nu numai să aibă de suferit.

Istoricii și experții din domeniu au întocmit o analiză comparativă cu seceta din 1540 și au adus la lumină, într-un articol publicat pe Smithsonian Magazine, detalii tulburătoare de acum aproape 500 de ani.

În cadrul acestei analize s-au punctat informații de neimaginat despre Transilvania secolului al XVI-lea, puternic afectată de foamete din cauza temperaturilor extreme, notează libertatea.ro.

Transilvania, acum 500 de ani, lovită de secetă

Vremea extremă a făcut ca apele din Europa să atingă cel mai scăzut nivel din istorie, iar Andrea Toreti, cercetător la Centrul Comun de Cercetare al Comisiei Europene, este de părere că seceta din acest an este cea mai gravă din ultimii 500 de ani la nivelul Europei.

„1540 este un eveniment foarte faimos şi, dacă ne uităm înapoi în ultimii 500 de ani, 2022 este singurul cu care seamănă în ceea ce priveşte gravitatea”, a susținut cercetătorul, potrivit sursei citate anterior.

„În Transilvania, seceta din 1535 provocase o foamete atât de gravă, încât cadavrele ajunseseră să împânzească drumurile, cu gurile pline de iarbă. O cronică din secolul al XVII-lea chiar descrie bărbaţi şi femei care rătăceau goi, înnebuniţi de foame şi mâncând „lucruri necurate”: pisici, câini, ba chiar, se presupune, și alți oameni”, apare notat în revista editată de Institutul Smithsonian, un complex de muzee și institute de cercetare administrat de guvernul SUA.

Lumina de după secetă: vinul rezultat

Studiul întocmit de Smithsonian Magazine aduce la lumină și un detaliu mai puțin cunoscut: după seceta din 1540, vinul produs a fost unul dintre cele mai bune rezultate vreodată. Explicația care se ascunde în spatele acestui fenomen este reprezentată de faptul că valul de căldură extremă a făcut ca, la momentul obişnuit al recoltei, strugurii din Germania şi Franţa să se usuce aproape până la stafide.

Astfel, vinul care a rezultat din recolta târzie a fost dulce, iar renumele său a rezistat de-a lungul anilor. Un secol mai târziu, soldaţii suedezi au devastat oraşul german Würzburg tocmai pentru a căuta un butoi cu acel sortiment, mai scrie sursa citată.

Vinul mai bun decât apa

În acele vremuri, vinul nu doar că era apreciat pentru savoarea sa, dar și pentru faptul că putea înlocui în siguranță apa, care nu de puține ori era contaminată cu deșeuri umane. În unele regiuni, ţăranii erau taxaţi pentru apa din fântână, iar spălarea hainelor era interzisă. „Totul mirosea extrem de urât”, afirmă cercetătorul Christian Pfister. Consecinţele sanitare ale lipsei de apă s-au resimțit și văzut imediat, atunci când o epidemie de dizenterie a pus stăpânire asupra întregului continent.

„Jumătate de milion de europeni au murit din cauza bolilor, majoritatea după ce au băut apă contaminată”, a declarat Fredrik Charpentier Ljungqvist, istoric și geograf la Universitatea din Stockholm.