Scrisoare pentru Klaus Iohannis: "Aflu, domnule preşedinte, că aţi decorat un doctor şpăgar. Mă întreb ce aţi simţi dacă aţi avea un copil bolnav și vi s-ar cere bani în schimbul vieţii lui?"

Luni, mai mulți medici au fost decorați de președintele Klaus Iohannis, printre aceștia aflându-se și medicul anestezist Florin Rusu, şeful Clincii de Anestezie şi Terapie Intensivă de la Spitalul de Copii „Grigore Alexandrescu” din Capitală, urmărit penal pentru luare de mită.

Jurnalista Ramona Ursu critică dur gafa Administrației Prezidențiale și îi transmite președintelui Klaus Iohannis, într-un articol publicat pe adevărul.ro, că este dezamăgită de demersurile acestuia.

“Domnule preşedinte Iohannis, vă scriu din nou tot cu amărăciune, tot cu dezamăgire. Aş vrea să vă înţeleg, dacă tot v-am votat şi am crezut, cum au făcut-o mulţi la fel ca mine, că facem România bine. Aflu, domnule preşedinte, că aţi decorat un şpăgar nenorocit. Aşa le spunem noi doctorilor care ne lasă să trăim doar pentru un pumn de bani”, afirmă Ursu.

Toți cotizăm, lună de lună, la un buget de sănătate jefuit, iar unii oameni muncesc până se îmbolnăvesc pentru un trai modest. La cabinetele medicale stau bătrânii ore în șir la cozi. În spitale nu se uită medicul la tine dacă nu întinzi un plic cu, de multe ori, ultimii bani pe care îi ai. Aceasta este imaginea sistemului santitar din România. Evident, cu excepții – câteva spitale din orașele mari.

“Mă întreb, domnule preşedinte, ce aţi simţi dacă aţi avea un copil bolnav şi aţi ajunge cu el la mâna unui individ cu patalama de doctor şi apucături de infractor? Ce aţi simţi să vi se ceară nişte bani în schimbul vieţii lui? Cât ar conta, atunci, domnule preşedinte, toate diplomele agăţate pe pereţi, toate premiile de excelenţă cumpărate şi alea sau nu, toate hârţoagele pentru „merite deosebite şi profesionalism” ale unui doctor vândut pe câţiva lei?”, mai scrie jurnalista pentru Adevărul.

Medicul corupt căruita i s-a oferit Ordinul Meritul Sanitar în grad de Cavaler storcea bani de la nişte părinţi îngenuncheaţi în faţa suferinţei copilului lor.

Ramona Ursu atrage atenția șefului statului că oamenii de la Cotroceni au obligația de a verifica tuturor celor decorați cazierele. Ori echipa de consilieri nu a știut acest lucru, ori nu îi interesează de romanii de rând, încercând să îi prostească.

“Mă întreb, domnule preşedinte, când v-aţi gândit cu adevărat ultima oară la noi. Când v-aţi gândit la noi, cei mulţi, care am plâns pentru morţii din Apuseni. Îi ţineţi minte? Sufletele acelea îngheţate în munţi, pentru care nu va plăti niciodată nimeni. Când v-aţi gândit ultima oară la noi, cei care ne-am revoltat de unii singuri, atunci când o bunică de 80 de ani a fost lăsată să moară de frig, pe un câmp din Braşov, de un sistem medical criminal. Când v-aţi gândit ultima oară la noi, cei care am urlat în tăcere pentru copila de patru ani moartă de-o banală laringită pe patul spitalului din Huşi, o morgă pentru vii.

Mă întreb, domnule preşedinte, când aţi simţit ultima oară ca noi, cei mulţi, cum vă inundă toată disperarea vărsată în Siutghiol. Disperarea acelor suflete pentru care nu am putut face nimic. Când aţi înghiţit ultima oară ca noi, domnule preşedinte, toată umilinţa unor doctori şpăgari de la Vaslui, pentru care bolnavele pe care le jefuiau erau „proaste, scroafe şi vaci”, iar copiii erau nişte „draci”. Mă întreb, domnule preşedinte, când aţi ajuns ultima oară ca noi într-un spital abandonat de doctori, ca cel de la Bârlad.

Când aţi suferit ultima oară ca noi pe-un pat ruginit, într-un salon la care nu ajunge niciodată fără bani vreun zeu în halat alb. Când aţi ieşit în lacrimi, domnule preşedinte, ultima oară ca noi, pe uşa unui spital-lagăr, în care laşi în urmă, în mâinile nimănui, cea mai iubită fiinţă care ţi-a fost lăsată în lumea asta. Când aţi auzit, domnule preşedinte, ultima oară ca noi: „Nu sunt bani! Nu avem personal! Doar Dumnezeu vă mai poate salva! Nu vă convine, duceţi-vă la cabinete private!”?”, spune jurnalista.

“Mă întreb, domnule preşedinte… Mă întreb şi cred din ce în ce mai mult că n-aţi fost niciodată, cu adevărat, ca unul dintre noi. Ca cei care au crezut naiv că şi-au luat ţara înapoi”, conchide Ramona Ursu.