Scrisoare deschisă către Ministra Educației, Ligia Deca, semnată de 42 de ONG-uri: Eliminarea diversității ar încălca Constituția României
O coaliție formată din 42 de ONG-uri, asociații studențești și de elevi îi cere Ministrei Educației, Ligia Deca, printr-o scrisoare deschisă să nu renunțe la principiul diversității din proiectul noii legi a educației, așa cum solicită cultele religioase.
Semnatarii își exprimă dezacordul puternic față de orice ingerință în actul educațional prin acțiuni de natură religioasă și susțin că eliminarea diversității ar încălca Constituția României.
Scrisoarea deschisă a celor 42 de ONG-uri
Reacția vine după ce 13 reprezentanți ai cultelor religioase au cerut ministrei Educației, Ligia Deca, să elimine definiția „diversității” din proiectul legii învățământului preuniversitar, precum și ștergerea sintagmei „orientare sexuală” dintr-un articol în care se arată că sunt interzise în toate spațiile destinate educației discriminările de orice tip, inclusiv discriminările pe baza orientării sexuale.
Semnatarii solicită ca legile educației să se bazeze pe principii democratice, ale statului de drept, independente de ingerințe religioase, includerea principiilor egalității şi nediscriminării în noile legi ale educației, precum si includerea în trunchiul comun a unei discipline despre diversitate, echitate și incluziune (DEI). Un astfel de curs ar trebui să fie disponibil tuturor elevilor din ciclul liceal.
Coaliția a inițiat și o petiție „Respectați principiile nediscriminării în educație!”
“În ceea ce privește diversitatea, considerăm că aceasta constituie o valoare fundamentală a oricărei societăți liberale și democratice. Într-o societate atât de diversă precum cea românească, populată de grupuri cu credințe, identități, valori și obiceiuri distincte, diversitatea este o resursă de învățare fundamentală. Într-o Europă definită de motto-ul „unitate în diversitate”, considerăm că este menirea școlii românești de a genera elevilor atitudini incluzive și tolerante.
În ceea ce privește protecția împotriva discriminării, considerăm orice măsură de diluare sau eliminare a garanțiilor existente în actualul proiect de lege drept inadmisibile și contrare obligațiilor internaționale pe care România și le-a asumat. În acest context, eliminarea diversității ar fi contrară:
Art. 16, alin. (1) din Constituția României, care garantează că ”cetățenii sunt egali în fața legii și a autorităților publice, fără privilegii și fără discriminări.”
Art. 32, alin. (1) din Constituția României, privind dreptul la învățătură pentru toți cetățenii, cu posibile implicații și pentru art.32, alin. (6) din actul fundamental cu privire la autonomia universitară. În acest ultim caz, reamintim atacurile continue asupra universităților în țări ca Ungaria și Polonia, care au plasat aceste țări în directă coliziune cu valorile europene.
Art. 30, alin. (1) și (2) din Constituția României, care garantează că ”Libertatea de exprimare a gândurilor, a opiniilor sau a credințelor și libertatea creațiilor de orice fel, prin viu grai, prin scris, prin imagini, prin sunete sau prin alte mijloace de comunicare în public, sunt inviolabile” și că ”Cenzura de orice fel este interzisă.”
Art. 2, alin. (1) din OG 137/2000, care reliefează că ”prin discriminare se înțelege orice deosebire, excludere, restricție sau preferință pe bază de rasă, naționalitate, etnie, limbă, religie, categorie socială, convingeri, sex, orientare sexuală, vârstă, handicap, boală cronică necontagioasă, infectare HIV, apartenență la o categorie defavorizată, precum și orice alt criteriu care are ca scop sau efect restrângerea (…) drepturilor omului și a libertăților fundamentale.”
În condițiile în care România a fost criticată în repetate rânduri de către forurile internaționale pentru eșecul de a îndeplini obligațiile ce îi revin privind combaterea discriminării și segregării în școli, este lipsită de temeinicie orice inițiativă care urmărește să reducă gradul de protecție împotriva discriminării. Subliniem dispozițiile art. 11, alin. (1) din Constituție, respectiv că ”Statul român se obligă să îndeplinească întocmai şi cu bună-credinţă obligaţiile ce-i revin din tratatele la care este parte” și art. 20, alin. (1), anume că ”dispoziţiile constituţionale privind drepturile şi libertăţile cetăţenilor vor fi interpretate şi aplicate în concordanţă cu Declaraţia Universală a Drepturilor Omului, cu pactele şi cu celelalte tratate la care România este parte.”
În acest sens, reamintim:
Art. 26 din Declarația Universală a Drepturilor Omului, alin. (1), ”orice persoană are dreptul la învățătură” și alin. (2), ”învățământul trebuie să urmărească dezvoltarea deplină a personalității umane și întărirea respectului față de drepturile omului și libertățile fundamentale”
Prevederile Convenției UNESCO privind lupta împotriva discriminării în domeniul învățământului, ratificată de România în 1964.
Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, art. 10 privind libertatea de gândire, art. 11 privind libertatea de exprimare, art. 14 privind dreptul la educație, art. 16 privind dreptul la libertate și la siguranță și art. 21 privind nediscriminarea.
Convenția Europeană a Drepturilor Omului, respectiv art. 2 privind dreptul la instruire, art. 5 privind dreptul la libertate și la siguranță, art. 9 privind libertatea de gândire și art. 14 privind interzicerea discriminării.
Tratatul de Funcționare al Uniunii Europene, art. 10 privind combaterea discriminării ”pe motive de sex, rasă sau origine etnică, religie sau convingeri, handicap, vârstă sau orientare sexuală.”
Considerăm că orice reformă a sistemului educațional românesc nu poate fi completă fără creșterea atenției pentru promovarea diversității ca resursă educațională și fără acțiuni concertate pentru combaterea discriminării grupurilor vulnerabile, în acord cu Constituția României, legislația existentă, precum și tratatele internaționale la care România este parte. Mai mult, un sistem de educație incluziv și eficient are la bază libertatea de gândire și de exprimare, gândirea critică, respectul față de profesori, elevi și studenți și asigurarea de oportunități egale pentru toți, indiferent de categoria socială.
Prin urmare, solicităm:
Includerea principiilor egalității şi nediscriminării în noile legi ale educației;
Asigurarea unui cadru de dezbatere pentru legile educației, care să includă toți actorii relevanți;
Legile educației să se bazeze pe principii democratice, ale statului de drept, independente de ingerințe religioase;
Includerea în planul național de formare continuă în cariera didactică a unor cursuri cu privire la importanța combaterii discriminării și a promovării diversității, echității și incluziunii;
Asigurarea de servicii de sprijin pentru grupurile vulnerabile în școli și universități și în relația cu părinții și profesorii, pentru a preveni abandonul școlar și riscurile care conduc la acesta: hărțuire, denigrare, anxietate, suicid; Problematica bullying-ului să fie abordată într-o manieră serioasă, respectiv să existe mecanisme de prevenire, de depistare și sancționare a faptelor de violență psihologică – bullying, în conformitate și cu Legea 221/2019 pentru modificarea și completarea Legii Educației Naționale 1/2011.
Având în vedere importanța diversității și incluziunii, considerăm necesar ca noua lege a învățământului preuniversitar să includă, în trunchiul comun, o disciplină despre diversitate, echitate și incluziune (DEI). Un astfel de curs ar trebui să fie disponibil tuturor elevilor din ciclul liceal.
În final, semnatarii acestei adrese speră că principiile și valorile incluse în noile legi ale educației, respectiv principiul nediscriminării, egalității de șanse, incluziunii sociale și respectului vor fi reflectate în cadrul normativ”.
Propunerea controversată a cultelor religioase
Amintim că 13 reprezentanți ai cultelor religioase, recunoscute de statul român, consideră că Religia ar trebui să poată fi aleasă de către elevi ca probă la examenul de Bacalaureat. Aceștia i-au trimis ministrei Educației, Ligia Deca, o solicitare în acest sens, potrivit Edupedu.
Reprezentanții bisericilor vorbesc despre faptul că Religia nu ar trebui discriminată ca disciplină școlară, în raport cu celelalte discipline din trunchiul comun, care pot fi alese de elevi pentru a susține probe la Bac.
„Nediscriminarea Religiei în raport cu alte discipline școlare din trunchiul comun, prin includerea acesteia în lista disciplinelor școlare, la alegere, în cadrul examenului național de Bacalaureat pentru ca elevii care frecventează orele de religie să aibă posibilitatea de a-și valorifica și verifica competențele dobândite la această disciplină, una dintre puținele care se studiază pe tot parcursul învățământului preuniversitar și singura care a fost validată de majoritatea covârșitoare a părinților” susțin reprezentanții bisericilor.