Sărbători ale romilor. Cum arată calendarul celor mai importante date calendaristice pentru comunitatea romă

Partida Romilor Pro-Europa a prezentat, pe site-ul oficial, un calendar cu cele mai importante date ale romilor, considerate zile de sărbătoare de către comunitatea romă.

1 ianuarie – Sf. Vasile, obiceiurile legate de “Vasilca”. Colindatul “cu Vasilca” este întâlnit în ajunul şi în prima zi a anului nou în mediul sătesc, practicat, deopotrivă, de romi şi de alte etnii din Balcani (români, bulgari).

27 Ianuarie – Ziua Internaţională pentru Comemorarea Memoriei Victimelor Holocaustului (ONU) – International Day of Commemoration in Memory of the Victims of the Holocaust (UN)

20 februarie 1856 – Încheierea Dezrobirii Romilor. După ce, anterior, la 10 / 22 decembrie 1855, Divanul Obştesc din Moldova votase “Legiurea pentru desfiinţarea sclaviei, regularea despăgubirei şi trecerea emancipaţilor la dare”, la data de 8 / 20 februarie 1856, a fost promulgată şi în Ţara Românească – de către domnitorul Barbu Dimitrie Ştirbei – „Legiuirea pentru emanciparea tuturor ţiganilor din Principatul românesc”, marcând ultimul act normativ privind dezrobirea romilor în Principate. În Transilvania, au fost adoptate anterior măsuri similare, iar în perioada împăraţilor Maria Tereza şi Iosif II au fost iniţiate şi întreprinse acţiuni stricte de intergrare a romilor.

21 Februarie – Ziua Internaţională a Limbii Materne (UNESCO) – International Mother Language Day (UNESCO)

7 martie – Ziua Părintelui Rom. Ziua când părinţii romi, cooptaţi în diferitele programe educative ale şcolii – “şcoala mamelor”, “şcoala tinerilor taţi”, “şcoala bunicilor” – se reunesc pentru consultări cu profesorii privind educaţia copiilor romi.

8 martie – Ziua Internaţională a Femeii. (International Women’s Day)

17 martie 2000 – Ziua Mediatorului Şcolar Rom. Marchează elaborarea primei Fişe de post a mediatorului şcolar rom, de către inspectorii pentru şcolarizarea romilor, participanţi la cel de-al doilea seminar de lucru al acestora, desfăşurat la Tulcea, între 15-17 martie 2000, organizat de Ministerul Educaţiei Naţionale, romani Criss şi OSCE. Ulterior (v. HG 721/14 mai 2004), se înscrie în C.O.R. (Clasificarea Ocupaţiilor din România), profesia de mediator şcolar, codul 334010 pentru nevoile Programului educaţional PHARE (ce debutase în septembrie 2002 în 10 judeţe din România). Ocupaţia face parte din Subgrupa majoră 33 Învăţători şi asimilaţi, dar se încadrează efectiv în Grupa minoră 334 – Alt personal în învăţământ; Grupa de bază: 3340 –Personal în învăţământ neclasificat în grupele anterioare.

18 martie 1812 – Ziua Scriitorului Rom – Ziua când Ion Budai-Deleanu semnează şi trimite Epistolie închinătoare către Mitru Perea [Petru Maior], vestit cântăreţ, din care reiese că Ion Budai Deleanu şi Petru Maior erau romi. Cu acelaşi prilej, sunt serbaţi şi alţi prozatori romi din România: Anton Pann, Valerică Stănescu, Păun Gheorghe Ialomiţeanu, Irina Gabor-Zrinyi ş.a., cât şi prozatori din alte ţări: John Bunyan (Anglia), Celja Stojka (Austria), Sali Ibrahim (Bulgaria), Daniel Bartolomej (Cehia), Marilla Mehr (Elveţia), Vejo Baltzar (Finlanda), Mateo Maksimof (Spania, Franţa), Philomena Franz (Germania), Aleksandr Germano (Rusia), Dezider Banga (Slovacia), Elena Lackova (Slovacia), Slobodan Berberski (Serbia), Ali Krasnici (Serbia), Jose Heredia Maya (Spania), Katarina Taikon (Suedia), Bari Karoly (Ungaria), Menyhert Lakatos (Ungaria) ş.a. De asemenea sunt cinstiţi şi poeţii romi. În context, sunt aniversaţi poeţi romi din diferite ţări (Uzin Kerim (Bulgaria), Santino Spinelli (Italia), Kujtim Paćaku (Kosovo), Ljatif Demir (Macedonia), Bronislawa Wajs – Papusza (Polonia), Nikolaj Pankov (Rusia), Leksa Manuš (Rusia, Letonia), dr. Rajko Djurić (Serbia), Jovan Nikolić (Serbia), Bairam Haliti (Serbia), Choli Daróczi József (Ungaria) ş.a. sau poeţi romi din România. De pildă, Ştefan Fuli, n. la 23 august 1950, în Mureşeni, cartier al oraşului Tg. Mureş, fiind primul poet rom care publică un volum de versuri de sine stătător, în anul 1993, volumul Aproape-departe (Editura Tipomur: Tg. Mureş). Lovit de o “stare depresivă a inutilităţii”, poetul se otrăveşte în decembrie 1994, dar moare, în suferinţă îndelungă, abia în 28 martie 1995. Alţi poeţi romi din România: Luminiţa Mihai Cioabă, Gelu Măgureanu, Marius Lakatos ş.a.

21 Martie – Ziua Internaţională pentru Eliminarea Discriminării Rasiale (International Day for the Elimination of Racial Discrimination)

21 Martie – Ziua Mondială a Poeziei (UNESCO) – World Poetry Day (UNESCO) 7 aprilie 1990 – Ziua Alfabetului Rom. Adoptarea, la această dată, a scrierii comune internaţionale în limba romani, în cadrul celui de-al patrulea Congres Internaţional al romilor (desfăşurat la Varşovia), ca Decizia “Alfabetul rom”, având la bază rezultatele Comisiei pentru standardizarea limbii romani, întrunită în zilele de 5 şi 6 aprilie 1990, la Jadwisin – Serock (Polonia).

8 aprilie 1971 – Ziua Internaţionala a Romilor. Cu prilejul primului Congres al romilor, desfăşurat la 8 aprilie, lângă Londra, au fost adoptate cântecul Gelem, gelem – ca imn al romilor de pretutindeni – şi steagul romilor (dreptungiular, cu jumătatea superioară albastră, cea inferioară verde, iar în centru cu o roată de culoare roşie, în realitate, „chakra = roata universului”, care are, în fapt, 16 spiţe). În România, se marchează ziua de 8 aprilie, cu începere din anul 2006, ca “Sărbătoare a etniei romilor din România”, adoptată de Parlamentul României, la iniţiativa deputatului romilor, preşedintele asociaţiei Partida Romilor, Nicolae Păun, prin Legea nr. 66 / 22 martie 2006.

16 aprilie 1889 – Ziua Actorului Rom. Marchează ziua de naştere a actorului Charles Chaplin (n. la 16 aprilie 1889, decedat la 25 decembrie 1977). Acesta şi-a mărturisit identitatea romă cu 13 ani înainte de moarte (v. Povestea vieţii mele. My autobiography – 1964): „Bunica era pe jumătate ţigancă”. În context, se serbează şi alţi actori cu sânge rom, ca, de pildă, Yul Brinner (născut la data de 07.07. 1915, după alţi autori în 12. 07. 1915, în Insula Sahalin, Vladivostok (Rusia) şi decedat la 10. 10.1985, la New York). Biografia actorului american Yul Brynner [Tadje Kahn] este învăluită încă în mister, referirile cercetătorilor fiind voit confuze. Cum însă Yul Brynner şi-a asumat identitatea romă (el fiind prezent şi ales ca preşedinte de onoare la cel de-al doilea Congres Mondial al Uniunii Rome, la Geneva, în anul 1978), cum în viaţa sa a trăit printre romi şi circari, cum biografii vorbesc de faptul că era „pe sfert” rom şi tot „pe sfert” evreu, este de presupus că, într-adevăr, faimosul actor avea sînge rom. Tatăl mamei sale, Marusia Blagovidova, era evreu rus, iar mama acesteia era de etnie romă. Oricum, în începuturile sale artistice îl regăsim printre romi, cântând la chitară şi evoluând ca trapezist la circ. Serbarea Zilei actorului rom se extinde şi în plan naţional, în România, având în vedere actori romi ca: Ştefan Bănică (Bucureşti), Moca Rudi (Tg. Mureş), Mihai Răducu, Sorin Sandu Aurel, Zita Moldovan, Vera Lingurar, Mădălin Mandin – toţi tineri actori cu activitate în Bucureşti.

20 aprilie 2004 – Ziua Nesegregării şi Nediscriminării în Învăţământ. Marchează ziua când a fost emisă de către Ministerul Educaţiei şi Cercetării, la cererea şi cu participarea organizaţiilor rome, Notificarea nr. 29323 / 20.04. 2004 privind interzicerea segregărilor copiilor în învăţământ. În context, pe lângă întâlnirile din şcoli, cu scopul analizării / conştientizării actelor de discriminare şi de segregare, se organizează concursuri ale elevilor cu echipaje multietnice pe tematica lucrării pentru copii “Katitzi” scrisă de scriitoarea romă Katarina Taikon din Suedia (n. la 29 iulie 1932 şi decedată în 30 decembrie 1995).

24 aprilie 1595 – Ziua domnitorului rom Răzvan Vodă (care a domnit începând din 24 aprilie / 4 mai 1595, până în 3 / 13 decembrie 1595). Proclamarea ca domn al Moldovei a lui Ştefan Răzvan s-a făcut în această zi, el conducând Moldova până la data de 13 decembrie 1595, fiind, de fapt, singurul domn de origine romă al unei ţări române. În noaptea de 25 aprilie / 5 mai 1595, Răzvan Vodă l-a declarat trădător pe Aron Vodă şi l-a arestat la Iaşi. La 4 / 14 decembrie 1595, Răzvan Vodă este prins, în încercarea sa de a fugi în Transilvania, şi predat urmăritorilor în 4 decembrie 1595, cînd noul domnitor, Ieremia Movilă, a poruncit ca Răzvan Vodă să fie pus în fiare, la Suceava, să i se taie nasul şi să fie tras în ţeapă.

25 aprilie – Ziua Holocaustului. Marchează lichidarea de către nazişti, în timpul ultimului război mondial, a şase milioane de evrei, peste 500.000 romi, cât şi a altor victime (pe criterii de diversitate fizică, sexuală, religioasă, ideologică etc.).

25 aprilie 2001 – Ziua Strategiei. Ziua Legislaţiei Naţionale privind Romii din România. La 25 aprilie 2001, s-a emis H.G. nr. 430 / 2001 privind îmbunătăţirea situaţiei romilor, act normativ reactualizat prin H. G. 522 / aprilie 2006.

28 aprilie – Ziua Cărţii Rome în România. Marchează tipărirea, în anul 1878, a primei culegeri bilingve de folclor rom, elaborată de Barbu Constantinescu, iar după Revoluţie – publicarea, la data de 28 aprilie 1992, de către Gheorghe Sarău, a primului dicţionar rom apărut în România.

aprilie – mai – Joia Verde. Paştele Romilor. În prima zi de joi de după Paştele ortodox, romii, îndeosebi cei lăutari, proveniţi preponderent din rândul foştilor romi ursari, fiind ocupaţi cu cântatul de Paşte în comunităţile majoritarilor, îşi serbau Paştele în prima joie de după Paştele ortodox. Şi astăzi, îndeosebi în Moldova (Bacău, Suceava etc.), romii ursari serbează această zi. mai 1564 (în prima duminică a lunii mai) – Prima Atestare a Originii Indiene a Romilor, aparţinând lui Giovan Andreea Gromo, căpitanul gărzilor lui Sigismund Zapolya al Transilvaniei. 6 mai – Herdelezi [Hıdrellez, Hıdırellez], Sf. Gheorghe. Iniţial, în sec. XI, la 6 mai, se marca ziua prorocului Elias (v. Vechiul Testament). De remarcat faptul că termenul actual rom, Herdelèzi, de sorginte turcească, conservă şi denumirea prorocului Elias (v. aici Elèzi). Cântecul Sa o roma, daje! [Toţi oamenii, mamă!] este asimilat, astăzi, ca “Imn al romilor musulmani”, iar ziua de Herdelezi este serbată de romii din Balcani, îndeosebi cei musulmani, sau care, în perioade mai vechi, au primit influenţe culturale şi religioase din partea musulmanilor (v. rudarii din România).

24 – 25 mai 1935 – Sfânta Sara. Marchează zilele de pelerinaj al romilor vest europeni la Biserica din Les Saintes Maries de la Mer [Sfintele Marii ale Mării / venite pe Mare], din sudul Franţei, unde, la subsolul bisericii, se află statuia Sfintei Sara, protectoarea religioasă a romilor. După răstignirea lui Iisus, cele trei Sfinte Marii, împreună cu sluga lor, Sf. Sara, au fost puse într-o ambarcaţiune şi lăsate în voia soartei pe mare, fără apă şi merinde, apa scoţându-le pe uscat, în sudul Franţei. Sfînta Sara a fost pictată, în anul 2001, în Biserica “Sf. Paraschiva”, din localitatea teleormăneană Segarcea Vale, de către pictorul Ion Alexe. mai (ultima duminică din luna mai) – Ziua Florarilor. La iniţiativa Asociaţiei Florarilor din Bucureşti – avându-l ca preşedinte pe domnul Florin Georgescu, fiul florăresei Bambina – s-a serbat, pentru prima dată în România, la data de 28 mai 2006, Ziua Florarilor, în Parcul “Plumbuita” din Sectorul 2 – Bucureşti. De remarcat şi faptul că, într-o zi apropriată calendaristic – 31 mai 1934 -, Gheorghe Niculescu, zis Gogu Floraru’, proprietarul Florăriei “La doi trandafiri” (din Piaţa “Sf. Anton”, nr. 10 din Bucureşti), după demisia lui G. A. Lăzărescu – Lăzurică, la 29 mai 1934, devine preşedintele Asociaţiei “Uniunea Generală a Romilor din România”.

31 mai 1942 – Ziua Deportării Romilor în Transnistria. Inspectoratul General al Jandarmeriei transmite adresa nr. 34.647/30 mai 1942 Inspectoratelor de Jandarmi din Bucureşti, Chişinău şi Transnistria, conţinând ultimele indicaţii privind preluarea “ţiganilor nomazi” şi evacuarea lor în Transnistria. A doua zi, I.G.J., în scrisoarea nr. 34.647/31 mai 1942, raportează Ministerului Afacerilor Interne că “Inspectoratul General al Jandarmeriei a transmis tuturor formaţiunilor sale din subordine ordinele necesare pentru executarea operaţiilor de evacuare a ţiganilor nomazi de pe întreg cuprinsul ţării în Transnistria /…/ Pentru executarea evacuării ţiganilor nenomazi, problema este lăsată în suspensie până la primirea ordinului…”. În baza adresei Ministerului Afacerilor Externe, nr. 33 911/17 mai 1942, transmisă Inspectoratului General al Jandarmeriei, se cerea ca, într-o singură zi, în data de de 31 mai 1942, să se efectueze recensământul romilor “nomazi (căldărari, lingurari etc.) şi stabili (şi anume acei care, deşi nenomazi, sunt condamnaţi recidivişti sau nu au mijloace de existenţă sau ocupaţie precisă din care să trăiască în mod cinstit prin muncă şi deci constituie o povară şi un pericol pentru ordinea publică”). Data de 1 iunie 1942 marchează, efectiv, începutul deportării romilor nomazi din Romania în Transnistria. Pe de altă parte, la 3 noiembrie 1831 s-a încercat pentru prima oară deportarea romilor din spaţiul românesc, când Vornicia Dinlăuntru a început deportarea netoţilor din Principatul Ţării Româneşti în Turcia, acţiunea soldându-se cu un insucces, datorită opoziţiei paşalelor turce de la sudul Dunării. 1 iunie – Ziua Internaţională a Copilului.

16 iunie – Ziua Limbii Romani.

1 iulie 1999 – Ziua Învăţământului pentru Romi. Prin numirea inspectorilor romi şi nerromi pentru şcolarizarea romilor în structura celor 42 de Inspectorate Şcolare Judeţene, prin ordinul MEN nr. 3363 / 01.03. 1999, ce avea ca termen limită de aplicare ziua de 1 iulie 1999, se trece la oficializarea unor demersuri anterioare, din perioada 1990 – 1999, destinate şcolarizării romilor şi la configurarea unei noi abordări instituţionale privind învăţământul destinat romilor din România.

25 iulie 2001 – Ziua Mediatorului Sanitar Rom. Prin programele şi demersurile organizaţiei Romani Criss, ale tinerei activiste sociale rome Mariana Buceanu, profesia de mediator sanitar rom se înscrie în Codul Ocupaţiilor din România, cu nr. 513902 / 2001. Ministerul Sănătăţii şi Familiei emite Ordinul nr. 619 / 14 august 2002 pentru aprobarea funcţionării ocupaţiei de mediator sanitar şi a Normelor tehnice privind organizarea, funcţionarea şi finanţarea activităţii mediatorilor sanitari în anul 2002 (publicat şi în M. Of. nr. 655/3 sep. 2002). Alegerea datei reprezintă data cînd organizaţia Romani CRISS solicită, prin scrisoarea nr. 330/25.07. 2001, Ministerului Muncii şi Solidarităţii Sociale includerea în COR a acestei ocupaţii. Direcţia generală forţă de muncă răspunde, în scrisoarea nr. 1077/06. 08.2001, că “Ocupaţia va fi introdusă la Grupa de bază 5139 Lucrători în serviciu pentru populaţie, codul 513902 /…/, director general: Laurenţiu Ungureanu”.

12 August – Ziua Internaţională a Tineretului (International Youth Day)

27 august 1933 – Ziua Mişcării Romilor din România. Ziua Activistului Rom. Încă de la începutul sec. XX, au existat timide forme de organizare a romilor, în sindicate ale lăutarilor ori în asociaţii. * În anul 1927, ia fiinţă, sub conducerea lui Iancu Panaitescu, Societatea lăutarilor “Junimea Muzicală” (recunoscută prin sentinţa publică nr. 18/1927 a Tribunalului Ilfov, secţia I), având sediul în Bucureşti (str. Vulturului nr. 147), la Cafeneaua lui Constantin Urziceanu, casierul Societăţii. * În aprilie 1933, din iniţiativa arhimandritului Calinic I. Popp Şerboianu, nerrom, dar vorbitor al limbii romani, ia fiinţă “Asociaţia Generală a Ţiganilor din România”, pentru început ca un comitet provizoriu format din membrii comitetului de conducere al Societăţii “Junimea Muzicală” şi cu acelaşi sediu (str. Vulturului nr. 147), sub preşedinţia sa, în vederea organizării înscrierilor în Asociaţie. La 20 septembrie 1933, Asociaţia ia fiinţă în mod legal, dar în Nota din 5 noiembrie 1933 a Direcţiei Generale de Poliţie se propune ca “Asociaţiei Generale a Ţiganilor din România” să nu i se acorde statutul de persoană juridică. * La Apelul arhimandritului Calinic I. Popp Şerboianu, Către toţi ţiganii din România, distribuit de acesta în Bucureşti în data de 27 august 1933, apar mai multe asociaţii rome şi filiale ale acestora. Astfel, la 10 septembrie 1933, la Craiova, preşedintele filialei Craiova a Asociaţiei Ţiganilor din România, Marin I. Simion, covoacă şi prezidează o adunare la sediul acesteia (str. Faţa Luncii nr. 3, în casele lui Parulea Miclescu), ce se va solda, la 25 sept. 1933, cu alegerea consiliului de conducere. Apar însă şi alte forme de asociere ale romilor, ca, de pildă, cele de într-ajutorare (v. Adunarea romilor din Corabia, de la data de 6 septembrie 1933, în scopul înfiinţării unei Societăţi de ajutor reciproc). * În septembrie 1933, se anunţă, cu diferite ocazii, şi se menţionează în diferite documente, constituirea Asociaţiei “Uniunea Generală a Romilor din România”, sub conducerea lui G. A. Lăzărescu – Lăzurică (str. Sârbească nr. 8, Bucureşti), publicist, absolvent al şcolii superioare de comerţ şi depozitar de lemne şi furaje. Acesta, având sprijinul Patriarhiei şi al autorităţilor, organizează, la 8 oct. 1933, în Sala Ileana (Bucureşti, Câmpul Moşilor, orele 10,00) Congresul romilor, prilej cu care se alege şi comitetul de conducere pe 5 ani (G. A. Lăzărescu – Lăzurică – preşedinte activ, Grigoraş Dinicu – preşedinte de onoare ş.a. La data de 16 noiembrie 1933, Tribunalul Ilfov, Secţia Notariat, prin Proces-verbal nr. 32.620/1933 noiembrie 16, autentifică actul constitutiv al “Uniunii Generale a Romilor din România”. Cererea de obţinere a personalităţii juridice a Uniunii s-a depus la Tribunalul Ilfov, ca dosar nr. 1001 / 1934, cu prim termen 27 febr. 1934, dar se fac recomandări – în două referate ale unui comisar-ajutor, date 9 ian. 1934 şi 27 martie 1934, de neacordare a statutului de persoană juridică (3 membri semnatari nu sunt cunoscuţi la adresele indicate, iar alţi 3 aveau cazier). * După demisia trucată a lui G. A. Lăzărescu – Lăzurică, la 29 mai 1934, preşedinte al asociaţiei “Uniunea Generală a Romilor din România” devine, cu începere din 31 mai 1934, Gheorghe Niculescu [Gogu Floraru’]. Asociaţia “Uniunea Generală a Romilor din România” (cu sediul în Piaţa Sf. Anton nr. 10, Bucureşti) a dobândit statutul de persoană juridică prin sentinţa nr. 117 / 30 noiembrie 1934 a Tribunalului Ilfov, secţia I, c.c., publicată în “Monitorul Oficial” nr. 52 din 2 martie 1935, p. 22. Mult timp, atât Calinic I. Popp Şerboianu, cât şi G. A. Lăzărescu – Lăzurică au încercat să-şi atragă de partea lor, îndeosebi în perioada 1933 – 1938, diferite filiale din ţară sau să se insinueze în structura acestora (de pildă, G. A. Lăzărescu – Lăzurică devine, în anul 1936, unul dintre preşedinţii de onoare ai Asociaţiei “Redeşteptarea romilor şi romiţelor din România”, înfiinţată la 5 august 1936 (cu sediul în Bucureşti, str. Rădulescu Tei, nr. 2, avându-l ca preşedinte pe Apostol Matei.). Cu toate încercările primilor doi promotori ai mişcării romilor, Calinic I. Popp Şerboianu şi G. A. Lăzărescu – Lăzurică, asociaţia “Uniunea Generală a Romilor din România” a fost cea mai longevivă organizaţie din perioada interbelică, ea activând până în anul 1940.

31 august 2000 – Ziua Nediscriminării în România. Marchează data aprobării de către Guvernul României a Ordonanţei 137/31 august 2000 privind prevenirea şi sancţionarea tuturor formelor de discriminare, document secondat de alte acte normative conexe. 8 septembrie – Ziua Romilor Căldărari şi Nomazi (Costeşti, Vâlcea). Sfânta Marie (Naşterea Maicii Domnului).

8 septembrie – Ziua Internaţională a Combaterii Analfabetismului (International Literacy Day – UNESCO)

15 septembrie 1990 – Ziua Elevului Licean Rom. Marchează debutul măsurilor afirmative în favoarea elevilor romi, prin admiterea acestora, în anul 1990, pe locuri distincte la Şcolile Normale (Liceele Pedagogice) din Bucureşti, Bacău şi Târgu Mureş, în vederea pregătirii lor ca învăţători pentru şcolarizarea romilor. În cadrul întâlnirilor organizate în această zi cu liceenii romi, sunt invitaţi, alături de instituţii şi organizaţii rome şi nerome, şi filantropi, romi şi nerromi, care îi susţin financiar pe liceenii romi, în funcţie de rezultatele la învăţătură şi / sau de situaţia materială.

16 septembrie 1990 – Ziua Portului şi Dansului Popular Rom. Parada costumelor populare ale romilor.

17 septembrie 1990 – Ziua Meşteşugarilor şi Artiştilor Plastici Romi. Târgul meşterilor populari romi: argintari, căldărari, cositorari, pieptănari, croitori, cizmari ş.a. Expoziţii ale artiştilor plastici romi: pictură, sculptură, fotografie, ceramică, design vestimentar etc.

20 septembrie 1620 – Ziua Romilor Rudari/Băieşi. În Ţara Românească, rudarii sunt menţionaţi la 20 septembrie 1620 în Hrisovul domnului Ţării Româneşti Gavrilă Movilă către Mănăstirea Cozia.

24 septembrie 1932 – Ziua Presei Rome. Cu începere din 24 septembrie 1932 şi până la 8 martie 1938, se tipăresc, la Craiova, 70 de numere ale ziarului “Timpul”, editat de un grup de intelectuali romi şi nerromi (Aurel Th. Manolescu Dolj, Marin I. Simion, N. St. Ionescu, C. Nicolăescu – Plopşor). Între anii 1934 – 1935, la Calbor (Făgăraş), ţăranul rom Naftanailă Lazăr editează ziarul “Neamul ţigănesc”. Din noiembrie 1934 (primul număr: 1-15 noiembrie 1934) şi până în anul 1940, apar, la Bucureşti, 14 numere ale publicaţiei “Glasul Romilor”, ce îl avea ca director fondator pe Gh. Niculescu.

26 septembrie – Ziua Limbilor Europei.

2 octombrie 1992 – Ziua Studentului Rom. Marchează alocarea pentru prima dată în învăţământul superior românesc a 10 locuri distincte pentru candidaţii romi la secţia de asistenţă socială a Universităţii din Bucureşti, la iniţiativa sociologilor profesori, dr. Elena Zamfir şi dr. Vasile Burtea . An de an, numărul de locuri a crescut, ajungând, de pildă, în anul 2006, la 420 locuri distincte pentru diferite facultăţi din ţară.

3 octombrie 1385 – Ziua Atestării Romilor în Spaţiul Geo-Istoric Românesc. Menţionarea în documentul semnat de Dan Vodă, la 3 octombrie 1385, a patruzeci de sălaşe de “aţigani”, care aparţinuseră Mănăstirii Vodiţa (jud. Mehedinţi) – ca danie făcută anterior de unchiul domnitorului, Vladislav Vodă – şi care aparţineau, la 3 octombrie 1385, Mănăstirii Tismana (jud. Gorj).

5 octombrie – Ziua Cadrelor Didactice. Cinstirea, de asemenea, a cadrelor didactice rome. (în contextul Zilei Mondiale a Profesorului – World Teacher’s Day – UNESCO)

8 octombrie 1923 – Ziua Muzicianului Rom din România. La data de 8 octombrie 1923 s-a născut marele violonist şi dirijor rom Ion Voicu, ce avea să moară la 24 februarie 1997, la Bucureşti. În context, serbarea altor muzicieni romi: Mădălin Voicu (dirijor), Johnny Răducanu (jazz), Marius Mihalache (ţambal, jazz), Marin Petrache Pechea (jazz) ş.a.

9 octombrie – Ziua Holocaustului. Comemorarea în România a victimelor Holocaustului din rândul evreilor, romilor şi al altor categorii (persoane victimizate din raţiuni de diversitate fizică, sexuală, religioasă, ideologică etc.).

20 octombrie 1992 – Ziua Secţiei de Limbă Romani (data când a debutat primul curs de limba romani la nivel universitar, la Facultatea de Limbi şi Literaturi Străine a Universităţii din Bucureşti, iniţiat şi ţinut de Gheorghe Sarău până în anul universitar 2000 / 2001. Din anul universitar 1997/1998, la aceeaşi facultate şi prin strădania sa, se înfiinţează secţia B. indianistică (hindi – romani), ca apoi, din anul universitar următor, 1998 / 1999, să se structureaze, tot ca specializare B, secţia limba şi literatura romani. Din anul universitar 2005 / 2006, secţia capătă statut de secţie principală A.

2 noiembrie – Ziua Folclorului Rom. Ziua este prilejuită de comemorarea morţii folcloristului şi cărturarului rom Anton Pann, născut în anul 1796, la Sliven în Bulgaria, şi decedat la 2 noiembrie 1854, în România. Serbarea şi a altor etnologi, antropologi şi folclorişti nerromi (C. S. Nicolăescu – Plopşor, H. Wlislocki, Barbu Constantinescu, Petru Copoiu etc. şi romi (Costică Băţălan, Alexandru Ruja – Gribussy, Delia Grigore ş.a.). Ziua este marcată, în şcoli, şi prin diferite concursuri şi spectacole folclorice (cântece, dansuri, ritualuri, obiceiuri etc.).

16 noiembrie – Ziua Toleranţei şi a Diversităţii (în contextul Zilei Internaţionale pentru Toleranţă – International Day for Tolerance (UNESCO). Organizarea în şcoli de programe pentru toleranţă şi diversitate (etnică, religioasă, fizică etc.)

20 noiembrie – Ziua Internaţională a Copilului – Universal Children’s Day (UNICEF)

30 noiembrie 1940 – Ziua Romilor Ursari. Ziua ce marchează dispariţia ursăritului. Printr-o serie de reglementări succesive, ursăritul dispare treptat. Astfel, prin Ordinul nr. 24.643/1908 al Ministerului de Interne, se interziceau creşterea şi purtatul urşilor, de către romii ursari, deoarece “purtarea de către ţigani a urşilor prin oraşe oferă trecătorilor, sub speranţa distracţiei, unul dintre cele mai sălbatice spectacole”. Cu începere din februarie 1924, Ministerul de resort solicita, periodic, prefecturilor să se respecte acest ordin. La data de 22 octombrie 1928, prin adresa nr. 14.799 – A, semnată de ministrul I. G. Duca şi de directorul general N. T. Ionescu, se cerea prefecţilor să se ia măsuri “ca organele în subordine să oprească cu desăvârşire pe ţiganii care se îndeletnicesc cu meseria de a umbla cu urşi”. La acestea a contribuit şi Ordinul circular general nr. 38 / 30 noiembrie 1940, transmis de Inspectoratul General al Jandarmeriei către toate unităţile de jandarmi, în anexă fiind însoţit de Ordinul Ministerului Afacerilor Interne nr. 19862 / 19 noiembrie 1940, “prin care se dispune oprirea ţiganilor de a umbla cu urşii prin sate şi oraşe şi a da spectacole cu ei, retrăgându-le şi autorizaţiile ce aceştia posedă în acest sens”.

1 decembrie 1918– Ziua Naţională a României. Romii din România, ca şi alţi cetăţeni români de diferite etnii, au fost şi sunt producători de istorie şi civilizaţie în context românesc şi universal.

2 decembrie – Ziua Lăutăriei şi a Cântecului Lăutăresc. Marchează prezenţa, cu o zi înainte, la data de 1 decembrie 1599 a unei cete de lăutari romi, ce cânta “imnuri naţionale”, în momentul intrării lui Mihai Viteazul în Alba Iulia. Cântecul lăutăresc este reprezentat emblematic de “interpretul – titan” al acestei specii folclorice, de inegalabilul cântăreţ rom Dona Dumitru Siminică. În context, serbarea altor mari artişti lăutari – instrumentişti (Barbu Lăutaru, Petre Creţul Solcan, Sava Pădureanu, Toni Iordache, Florea Cioacă, Marcel Budală, Fărămiţă Lambru, Fănică Luca, Ion Onoriu, Alexandru Ţitruş, Ilie Udilă, Ionel Budişteanu, George Udilă, Ion Miu, Marian Mexicanu ş.a.) ori solişti vocal: Zavaidoc (Marin Teodorescu), Romica Puceanu, Gheorghe Lambru, Gabi Lunca, Mioara şi Paula Lincan, Catanga – Pădureanu, Elena Pascu, Valentina Mocanu, Panseluţa Fieraru ş.a. 10 decembrie – Ziua Internaţională a Drepturilor Omului (Human Rights Day- Aniversare ONU).

18 decembrie – Ziua Minorităţilor din România.

18 decembrie – Ziua Popoarelor Dezrădăcinate şi / sau Nomade (evreii, romii, tătarii, armenii etc.). Serbare în contextul Zilei Internaţionale a Emigranţilor (18 December – International Migrant’s Day). Poeta Rose Ausländer se autodefinea asfel: “Sunt o ţigancă evreică de limbă germană. Evreii şi ţiganii, ambele popoare nomade, dezrădăcinate. Dar dacă pentru ţigani viaţa nomadă face parte din tradiţie, la evrei starea aceasta e involuntară, forţată, căci ei au avut cândva o ţară” (Poeta s-a născut în anul 1889, la Storojineţ, aproape de Cernăuţi, şi a decedat în Germania). Ziua poate fi serbată şi de romii aflaţi la lucru în diferite ţări.