Sărăcirea din cauza războiului din Ucraina încetinește acțiunile pe care ar trebui să le facem în privința climei

Costul vieții în creștere, criza energetică și alimentară și datoria publică mare amenință să zădărnicească voința colectivă necesară pentru a aborda criza climatică, potrivit unui nou raport.

Oamenii se concentrează mai mult pe costul vieții decât pe tema schimbărilor climei

Schimbările climatice reprezintă cea mai mare provocare pe termen lung a economiei globale, dar una pe care lumea este cel mai puțin pregătită să o abordeze din cauza problemelor pe termen scurt, conduse de criza costului vieții, a afirmat Forumul Economic Mondial (WEF) într-un raport.

Raportul privind riscurile globale al grupului – publicat miercuri, înainte de întâlnirea anuală a liderilor guvernamentali și a elitelor din mediul de afaceri care va avea loc săptămâna viitoare în stațiunea alpină elvețiană Davos – a oferit o perspectivă sumbră.

Provocările, inclusiv creșterea costului vieții, criza persistentă a energiei și a aprovizionării cu alimente, precum și datoriile naționale mari, amenință să zădărnicească voința colectivă și cooperarea necesare pentru a aborda criza climatică, se arată în raport.

Pe baza unui sondaj efectuat în rândul a 1.200 de experți în domeniul riscurilor, lideri din industrie și factori de decizie politică, raportul WEF a afirmat că cele mai mari provocări din următorul deceniu implică mediul înconjurător. Cu toate acestea, provocări mai imediate au distras atenția liderilor mondiali, dintre care unii vor fi prezenți la Davos pentru discuții și discuții la un eveniment care a fost criticat pentru că nu a produs acțiuni concrete.

„Anii următori vor prezenta compromisuri dificile pentru guvernele care se vor confrunta cu preocupări concurente pentru societate, mediu și securitate”, potrivit raportului redactat împreună cu brokerul global de asigurări Marsh McLennan și Zurich Insurance Group.

„Eșecul atenuării schimbărilor climatice este considerat una dintre cele mai grave amenințări pe termen scurt, dar este riscul global pentru care se consideră că suntem cel mai puțin pregătiți”, se arată în raport.

Dintre cele 10 provocări pe termen lung, respondenții au declarat că primele patru sunt legate de climă: eșecul de a limita sau de a se adapta la schimbările climatice; dezastrele naturale și vremea extremă; pierderea biodiversității și colapsul ecosistemelor.

Riscurile pe termen scurt pun la încercare angajamentele de a ajunge la zero emisii nete de dioxid de carbon care captează căldura și „au scos la iveală un decalaj între ceea ce este necesar din punct de vedere științific și ceea ce este acceptabil din punct de vedere politic”, se arată în raport.

„Trebuie să reușim să echilibrăm mai bine perspectivele de risc pe termen scurt cu perspectivele de risc pe termen lung”, a declarat Carolina Klint, lider în domeniul gestionării riscurilor la Marsh.

„Și trebuie să luăm acum decizii care ar putea părea contraintuitive, deoarece ar putea fi puțin costisitoare la început, dar este pur și simplu inevitabil.”

Un exemplu este reprezentat de investițiile mari necesare pentru a accelera tranziția de la combustibilii fosili la energia durabilă, a declarat Klint.

Războiul din Ucraina au pus pauză acțiunilor care vizau schimbările climatice

Concluziile raportului au venit după un an în care multe angajamente de a acționa în privința schimbărilor climatice au fost lăsate deoparte în criza de energie care a urmat războiului din Ucraina.

Această retragere a avut loc chiar și în timp ce fenomenele meteorologice extreme și alte presiuni asupra mediului s-au accelerat. Moody’s Investors Service a estimat că pierderile asigurate în urma catastrofelor naturale din ultimii cinci ani au crescut în medie la aproximativ 100 de miliarde de dolari pe an.
„Divergențe tot mai mari

Pe primul loc pe lista provocărilor din următorii doi ani se află o criză a costului vieții declanșată de pandemia COVID-19 și de războiul Rusiei din Ucraina, care a dus la creșterea prețurilor la alimente și energie, comprimând finanțele gospodăriilor din întreaga lume.

Alte replici declanșate de pandemie și de război au anunțat o nouă eră mai sumbră pentru economia mondială.

Guvernele și băncile centrale se confruntă cu dilema de a controla inflația prin creșterea ratelor dobânzilor, ceea ce riscă să declanșeze o recesiune, sau de a cheltui bani pentru a proteja populația de cele mai grave efecte ale acesteia, ceea ce ar putea crește nivelul deja ridicat al datoriei publice.

Raportul a mai spus că de-globalizarea este din ce în ce mai în vogă. Războiul din Ucraina a evidențiat dependența Europei de petrolul și gazele naturale rusești, în timp ce penuria de microcipuri provocată de restricțiile pandemice a scos în evidență prevalența producției de semiconductori în Asia.

„Războiul economic devine o normă”, se arată în raport. „Tensiunile vor crește pe măsură ce puterile globale vor folosi politicile economice în mod defensiv pentru a reduce dependența de rivali și în mod ofensiv pentru a limita ascensiunea națiunilor concurente.”
„Regresul” dezvoltării umane

Diviziunile economice și sociale se transformă în diviziuni politice, oamenii fiind foarte diferiți în ceea ce privește imigrația, drepturile de gen și reproductive, religia, schimbările climatice și multe altele – con