Săptămâna Luminată și semnificația ei pentru creștinii ortodocși. Începe de luni, 3 mai

Săptămâna Luminatăeste cunoscutăde creștini ca fiind perioada care începe dupăÎnvierea Domnuluiși se termină înDuminica Tomii. Aceasta mai poartă și numele deSăptămâna Blajinilor.În 2021,ține de pe 3 până pe9 mai.

De-a lungul acestei perioade, creștinii înlocuiesc salutul obișnuit cu „Hristos a înviat!”, urmat de răspunsul „Adevărat a înviat!”.

Ce reprezintă zilele din Săptămâna Luminată

Fiecare zi din Săptămâna Luminată este specială, semnificație aparte și sunt cunoscute sub nume alese:Lunea Albă, Marţea Albă, Sfânta Miercuri, Joia Verde, Vinerea Scumpă sau Fântâniţa, Sâmbăta Luminată și Duminica Luminată. În Săptămâna Luminată, credincioşii trebuie să ţină cont de anumite reguli, potrivit tradiţiilor şi obiceiurilor străvechi.

Lunea Albă

Luneadin Săptămâna Luminată poartă numele de Lunea Albă. Fiind prima zi după Duminica Paștelui, este considerată ziua în care se deschid porţile Raiului şi ale iertării. Așadar, se crede că orice persoană care moare în această zi este primită în Rai fără a mai trece pe laJudecata de Apoi. În această zi de luni, tradiţia spune că trebuie să stropeşti casa cu aghiasmăşi să dai de băut la rude.

Marțea Albă

În Marțea dinSăptămâna Luminată, în biserică are locuscarea și sfărâmarea Sfântului Agneț, sfințit în cadrul Liturghiei Sfântului Vasile din Sfânta și Marea Joi, din Săptămâna Patimilor.Acest Agneț este folosit de-a lungul întregului an pentru împărtășireabolnavilor sau a celor care nu pot merge la biserică din motive bine întemeiate.

Femeile din multe zone rurale dau de pomana in aceasta zi pasca ramasa de la Paste si vin rosu.

Sfânta Mercurie

Miercurea din SăptămânaLuminatăpoarta numele de SfântaMercurie. În această zi, bărbățiise duc sa munceascăla câmp, însăfemeile nu au voie sa muncească,deoarecese crede că în această zi are loc„nunta șoarecilor”, careechivaleazăcu a aduce rozătoarelein casa șia te lipsi restul anului de bucate pe masa.

Joia Verde

În Joia din SăptămânaLuminatase cinstesc holdele, grădinileși grânele. Se crede că cine munceșteîn aceasta zi atrage ghinionul,seceta și dăunătorii. Supranumită în popor și „Joia Rea”, această zi este dedicată unui ritual închinat morților:44 de găleți cu apa sunt carate de o persoana, 2 lumânări se aprind la toate cele 4 capete iar apa astfel „sfințită” se varsă apoi in fântâna din curte.

Vinerea de Izvorul Tămăduirii

Poartă numele de Vinerea Scumpă sau Fântâniță. Este sărbătoarea Izvorului Tămăduirii. Vinerea Scumpa este în contrast direct cu Vinerea Neagră sau Vinerea Mare, de dinaintea Paştelui. Legendele spun ca Maica Domnului a construit o fântână care avea apă doar in Vinerea Scumpă, căci acea apă era dătătoare de viață.

Ziua de vineri este cunoscută dreptVinerea Scumpa sau Fântânița și coincide cusărbătoarea Izvorului Tămăduirii, în care preoții sfințesc fântânile.

Sâmbătă Luminată

Prima zi de sâmbătă de după Paște este numită Sâmbătă Luminată și are o importanță majoră în credința ortodoxă. În Sâmbăta Luminată, nu se îngenunchează, oamenii nu fac mătănii, ci doar se închină. Se spune căIisus Hristos nu îi vrea pe oameni în umilință, ci să se îndrepte spre căință. Este singura sâmbătă în care nu se face parastas, deoarece morții vor fi pomeniți luni, după Duminica Tomii.

Duminica Tomii

Prima Duminică după Paşti este cea care încheie Săptămâna Luminată și estededicată Apostolului Toma,marcând momentul în care Isus se arată Apostolilor, printre care și Toma, cel care nu credea în învierea Mânuitorului.În această zi se fac pomeniri pentru cei înecați.

Tradiții și obiceiuri în Săptămâna Luminată

Se spune în popor că Săptămâna Luminată este consacrată morților.În aceste zile nu se citește Psaltirea și nu se fac parastase pentru cei trecuți la cele veșnice, slujbele fiind reluate după Duminica Tomii.Slujbele de înmormântaresunt oficiate după o rânduiala specială: slujba înmormântării este înlocuită de slujba Învierii.

Cei carese ridică la cerîn ziua de Pașteșiîn prima săptămână de după,merg direct în rai, indiferent de păcatele pe care le-au comis, pentru că lumina şi ușileraiului sunt deschise, iar cele ale iadului sunt închise, potrivit unor credințepopulare.

Oadtăcu Învierea Domnului Iisus Hristos, se deschid porțile raiului și pentru sufletele păcătoșilor reținute în iad, de la Adam și până la cea de-a doua venire a Mântuitorului. Uşile raiului rămân deschise până în Duminica Tomii.

De asemenea, odată cu sărbătoarea Învierii se deschid mormintele şi spiritele morţilor părăsesc cimitirele pentru a petrece sărbătorile împreună cu cei vii. De aici şi alte obiceiuri, precum aprinderea focurilor pentru morți, dar şi pentru vii, pe dealuri sau în preajma bisericilor, unde se află şi cimitirele.Focul are un rol purificator șialungăspiritelor rele. O altă tradiţie spune că spiritele morţilor vin să se încălzească la aceste focuri.

Pe de altă parte, cei care se nasc în această perioadă sunt considerați norocoși.

În Săptămâna Luminată nu se postește, credincioșii întremându-se astfel după cele opt săptămâni de post anterior Sfintelor Paști.

Tradiția spune că în Săptămâna Luminată nu se spală rufe, nu se fac treburi casnice şi nu se fac munci agricole, atât în semn de respect pentru sărbătorile amintite, cât și din superstiția de a nu atrage bolile, dăunătorii și pagubele.