Rușinea României: DN2 (E85) are mai multe cruci decât kilometri. Autostrăzile promise pentru regiunea Moldovei

Europa centrală și de vest pregătește ample investiții în digitalizare și economia verde, în timp ce România se află în etapa în care abia se chinuie să construiască niște petice de autostradă. Nevoia drumurilor de mare viteză și sigure încă este mare, iar numărul și gravitatea accidetelor rutiere din țara noastră o confirmă din plin.

Cel mai bun exemplu este Drumul Național 2 (DN2) / European 85 (E85), celebrul tronson care leagă Bucureștiul de regiunea Moldovei, o zonă a României puternic neglijată de guvernanți, de-a lungul ultimilor 30 de ani. Luna trecută, opt oameni s-au stins în urma unui accident pe acest drum, cunoscut și sub numele de „Drumul Morții”. Evenimentul tragic s-a produs precum majoritatea: o ciocnire frontală, după ce un autoturism a trecut pe contrasens.

Infrastructura DN2 nu face față aglomerației și vitezei cu care se circulă și este mai degrabă o improvizație. În mod oficial și regulamentar, drumul are doar câte o bandă pe sens și câte un acostament mai lat, asfaltat. Acostamentul consolidat, confundat de mulți șoferi cu o bandă mai îngustă are o lațime de doar 2,5 metri, fix cât a unui camion, cu un metru mai puțin decât lățimea unei benzi de drum național și cu 1,25 metri sub lățimea unei benzi de autostradă. În cazul circulației pe acostament, se recomandă păstrarea unei distanțe de 1 metru față de marginea drumului.

Pe drumul pe care mii de români au murit sau au suferit accidente grave continuă să se circule foarte rapid. Limita de 90 km/h este „ajustată” de șoferi la cea de regim de autostradă, adică 130 km/h și de multe ori, cu mult întrecută, în special de către „cocalarii” care obișnuiesc să dea flash-uri și efectueze manevre riscante.

DN2 arată ca un cimitir. De-a lungul acestuia sunt montate 564 de cruci, care simbolizează numărul victimelor decedate în accidente pe „Drumul Morții”. Pracic, dacă facem o medie, ar fi până acum aproape două cruci/kilometru. 285 de cruci sunt pe sensul București – Bacău, iar 279 pe sensul opus, potrivit Libertatea. În fiecare din ultimii zece ani au avut loc între 400 și 500 de accidente rutiere pe DN2, conform datelor poliției, notează sursa citată.

DN2 are o lungime de 333 kilometri și leagă localitățile București, Urziceni, Buzău, Focșani, Bacău și Roman, județul Neamț.

Anual, în România mor aproximativ 2.000 de oameni în accidente rutiere.

Ce se întâmplă cu Autostrada Moldovei

De-a lungul timpului, Autostrada Moldovei a fost și este în continuare doar o promisiune. La începutul anului, Ministerul Transporturilor a transmis pentru B1.ro că cel mai probabil, lucrările efective vor debuta în 2022. În prezent, diverse tronsoane se află în faza de proiectare – SF – studiu de fezabilitate și PT – proiect tehnic.

„Varianta realistă este că din 2022 vor începe lucrările la primii kilometri din A7. Lucrările la Ploiești-Buzău, cel mai probabil va începe la începutul anului viitor. În linii mari, inclusiv la Buzău-Focșani, Focșani-Bacău, Bacău-Pașcani se vor putea începe lucrările de execuție, cu mici diferențe”, a declarat secretarul de stat de la Ministerul Transporturilor, Adrian Covăsnianu, pentru B1.ro.

Trei autostrăzi ar urma să aibă regiunea Moldovei:

A7: Ploiești – Pașcani (Ploiești, Buzău, Focșani, Bacău, Pașcani);

A8: Târgu Mureș – Ungheni (Târgu Mureș, Târgu Neamț, Iași, Ungheni);

A13: Sibiu – Bacău (Sibiu, Brașov, Bacău).

A7 este cea care „fierbe” cel mai tare și care ar putea fi gata prima.

Alin Șerbănescu, fost purtător de cuvânt al CNAIR, crede că în cel mai optimist scenariu, A7 va fi gata în 5 ani de zile.

„Dacă totul merge ‘șnur’ și găsești 30 de filme serioase care să construiască fiecare câte un lot de 10 kilometri, este posibil să construiești în 3 ani. Dar asta după ce se termină faza SF + PT (n.r. – studiu de fezabilitate + proiect tehnic), care se derulează acum și după ce se încheie și faza de licitație pentru execuție, deci încă 2 ani de acum înainte. Scenariul ideal ar fi 5 ani de zile. În realitate însă, cred că ar trebui să vorbim despre 10 ani, având în vedere modul în care se derulează proiectele de infrastructură rutieră din România.

Cât despre aceste legi (n.r. – legea Autostrăzii A8 de exemplu), care nu au sancțiuni și consecințe, sunt practic ‘apă de ploaie’. De exemplu, legea pentru Autostrada Unirii, care practic, este o narațiune politicianistă. Adevărul este că toate autostrăzile promise pentru Moldova au șanse să depășească legenda metroului din Drumul Taberei”, a declarat Alin Șerbănescu pentru B1.ro.