România și SUA pun bazele unor acorduri fără precedent.
Ministrul apărării naționale, Nicolae Ciucă, și ministrul economiei și energiei, Virgil Popescu, aflați în vizită la Washington, vor încheia „două acorduri esențiale pentru viitorul Parteneriatului Strategic dintre România și SUA”, după cum le-a numit ambasadorul american la București, Adrian Zuckerman, în discursul său susținut la Bucharest Forum 2020.
Mai exact, ministrul Nicolae Ciucă și omologul său american Mark Esper, șeful Pentagonului,vor semna „o foaie de parcurs bilaterală la nivelul apărării pentru perioada 2020-2030”, iar ministrul Virgil Popescu va iniția cu secretarul Energiei un acord de cooperare interguvernamentală pentru recondiționarea unui reactor nuclear aflat în procesul de construcție la Centrala Nucleară Cernavodă.
„Acest proiect de 8 miliarde de dolari va reprezenta o paradigmă pentru proiectele de dezvoltare economică și energetică româno-americane”, a precizat ambasadorul american.
„Pachetul de finanțare este cel mai mare pachet de finanțare primit vreodată de România și este un indicator al încrederii pe care SUA îl au în partenerul și aliatul său de lungă durată. Vom vedea România asumându-și rolul meritat de lider în Europa“, a mai completat Zuckerman.
Curtea de Justiție a Uniunii Europene a emis în data de 23 septembrie 2020, o decizie într-un litigiu, potrivit căreia pentru construirea unor noi centrale nucleare, statul poate veni cu mecanisme de sprijin.
Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri precizează că România nu are în acest moment o schemă de sprijin privind contractele de diferență.
Într-un răspuns pentru B1.RO, Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri precizează că Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 22.09.2020 în cauza C-594/18P având ca obiect un recurs formulat în temeiul art. 56 din Statutul CJUE introdus la 21.09.2018 de Austria, vizează trei măsuri de ajutor de stat notificate de Regatul Unit al Marii Britanii și Irlandei de Nord la data de 22.10.2013, respectiv:
1.Un contract de diferență încheiat între NNBG și Low Carbon Contracts Ltd, o entitate care urmează să fie finanțată printr‑o obligație legală comună pentru toți furnizorii autorizați, care vizează să garanteze o stabilitate a prețurilor pentru vânzările de energie electrică ale NNBG pe parcursul fazei operaționale a Hinkley Point C.
2.Un acord între secretarul de stat al Regatului Unit pentru energie și schimbările climatice și investitorii NNBG, care completează contractul pe diferență și prevede că, în cazul în care, în urma închiderii anticipate a centralei nucleare de la Hinkley Point C din motive politice, Low Carbon Contracts nu își îndeplinește obligațiile privind plățile compensatorii către investitorii NNBG, secretarul de stat în cauză va plăti despăgubiri investitorilor. De asemenea, acesta prevede mecanisme pentru împărțirea câștigurilor.
3.O garanție pentru credite acordată de Regatul Unit cu privire la obligațiunile care urmează să fie emise de NNBG, care garantează plata la timp a principalului și a dobânzii aferente datoriei eligibile.
Întrebat în ce măsură decizia poate avea efecte în ceea ce privește construcția reactoarelor 3 și 4 de la Cernavodă, Ministerul precizează că în acest moment este esențial ca România să finalizeze cât mai curând modificarea și completarea legislației interne, primare și secundare, astfel încât problematica aferentă contractelor de diferență să fie clar reglementată. În lipsa unui cadru legal și a unor proceduri operaționale, Hotărârea CJUE nu va influența decizia de investiții în construcția reactoarelor nr. 3 și nr. 4 la CNE Cernavodă