România și alte state UE, trimise de Comisia Europeană la CJUE pentru că nu au transpus în legislație Codul european al comunicațiilor electronice / Avertismentul societății civile

Comisia Europeană a anunțat miercuri că a sesizat Curtea de Justiție a UE deoarece România, Spania, Croația, Letonia, Lituania, Irlanda, Polonia, Slovenia și Suedia ar fi eșuat în a transpune integral Codul european al comunicațiilor electronice și în a comunica Executivului comunitar măsurile naționale prin care acesta a fost transpus în legislațiile naționale.

Comisia Europeană spune că România și alte nouă state UE nu au transpus în legislație Codul european al comunicațiilor electronice

„La serviciu, acasă sau în deplasare, europenii așteaptă o conexiune la internet care să fie rapidă și fiabilă. Codul modernizează normele UE în domeniul telecomunicațiilor în beneficiul consumatorilor și al industriei, prin stimularea competiției, sporirea investițiilor, consolidarea pieței interne și a drepturilor consumatorilor”, se arată în comunicatul transmis miercuri de Comisia Europeană.

Executivul comunitar susține că, până la acest moment, România și celelalte state membre menționate încă nu și-au îndeplinit obligația de a comunica măsurile naționale de transpunere, astfel că, pe cale de consecință, cazurile lor au fost înaintate către Curtea Europeană de Justiție a UE.

„Codul european al comunicațiilor electronice actualizează cadrul legal care guvernează sectorul european de telecomunicații, cu noile provocări. A intrat în vigoare în decembrie 2018, iar Statele Membre au avut la dispoziție doi ani de zile pentru a implementa regulile. Este o piesă centrală de legislație pentru a realiza societatea Gigabit a Europei și pentru a asigura participarea deplină a tuturor cetățenilor UE la economia și societatea digitale”, se mai arată în același comunicat.

Avertismentul societății civile

Un număr de 15 ONG-uri cer senatorilor să respingă modificările la Codul Comunicațiilor, propus de Guvern, care au fost adoptate marțea trecută în comisia de specialitate de la Senat.

Cele 15 ONG-uri cer senatorilor să respingă, în plen, proiectul de lege pentru modificarea şi completarea unor acte normative în domeniul comunicaţiilor electronice şi pentru stabilirea unor măsuri de facilitare a dezvoltării reţelelor de comunicaţii electronice. Scopul legii este transpunerea în legislaţia românească a Directivei (UE) 2018/1972 de instituire a Codului european al comunicaţiilor electronice, însă cuprinde prevederi care nu au nicio legătură cu legislația europeană.

Societatea civilă atrage atenția că SRI-ul va avea puteri sporite asupra funizorilor care oferă spații de găzduire de informații. Aceștia vor trebui să-și creeze sisteme de interceptare și să predea date despre clienți.

Cel care a sesizat în decembrie capcanele din legea prin care România e obligată să transpună o directivă europeană este directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet.

Bogdan Manolea, directorul executiv al Asociației pentru Tehnologie și Internet, a explicat pentru Europa Liberă că, în formula adoptată în urmă cu două zile, autoritățile care trebuie să pună în aplicare legea și SRI-ul va putea folosi legea în condițiile pe care numai ei le știu pentru că aceasta conține o multitudine de neclarități.

Ovidiu Voicu, directorul Centrului pentru Inovare Publică, arată că legea e formulată ambiguu.

Acesta susține că Whatsappul nu mai intră sub incidența legii, așa cum era inițial în decembrie, dar poate fi confiscat dispozitivul de pe care e folosit.

„Practic, orice dispozitiv poate fi confiscate. Dacă folosești Whatsappul sau messengerul de la Facebook pe telefonul propriu, există dreptul de ați lua telefonul respectiv. Este foarte vag formulată legea. Dacă ai acasă un server și găzduiești site-uri, atunci poți intra sub jurisdicție. Orice dispozitiv poate fi subiect al legii. Practic, SRI poate să treacă de hotărârea unui judecător”, a completat Ovidiu Voicu.