România riscă să fie sancţionată de CEDO: 30.000 de deținuți nu mai au loc în penitenciare
România riscă să fie sancţionată din nou de CEDO în cazul în care nu reuşeşte să schimbe condiţiile în sistemul penitenciarelor.
O dezbatere privind Condiţiile de detenţie din penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă a fost organizată de Comisia pentru drepturile omului, culte şi minorităţi din Senatul României, informează România Liberă.
Din cauza încălcării demnităţii umane, protejate de art. 3 din Convenţia Europeană a Drepturilor Omului, o serie de condamnaţi au depus cereri la CEDO prin care se plâng de condiţiile proaste din puşcării, respectiv spaţiu insuficient, lipsa luminii naturale, lipsa accesului la igienă intimă sau la tratament medical, alimentaţia săracă şi invazii de gândaci.
Din cele 3.950 de plângeri adresate CEDO, majoritatea fac referire la viaţa proastă din puşcării. În general, cauzele aflate pe rolul CEDO dau câştig de cauză celui care se plânge, iar statul român plăteşte daune morale de ordinul sutelor de mii de euro anual, susţin reprezentanţii APADOR-CH. Singura soluţie viabilă, acceptată de cei care apără drepturile omului, este construcţia de noi penitenciare. Pentru că numărul acestor plângeri este în creştere, România riscă să fie sancţionată de CEDO prin acordarea unei hotărâri-pilot. Ceea ce înseamnă că toate cauzele aflate pe rolul Curţii sunt suspendate, iar statul este somat ca într-un termen de 12, 24 sau 36 de luni să remedieze situaţia. Adică să facă noi centre de detenţie.
În sprijinul statului a venit Avocatul Poporului, prin Victor Ciorbea, care anul trecut a publicat un „Raport special privind condiţiile de detenţie din penitenciare, centre de reţinere şi arestare preventivă, factori determinanţi în respectarea demnităţii umane şi a drepturilor privative de libertate. Ciorbea consideră necesară creşterea numărului de penitenciare cu regim semideschis sau deschis, chiar dacă au deja circa 50% dintre închisori acest regim.
Pe de altă parte, Raportul arată că directorii de închisori fac transferuri discreţionare, că spitalele-penitenciar suferă de scăderea dramatică a numărului de cadre medicale, fie doctori, fie asistenţi, iar una din închisorile ţării avea 300 de bolnavi psihic, fără însă a avea un singur medic psihiatru.
Senatorul Cristina Anghel a propus, din nou, amnistia şi graţierea, iar senatorul Vlad Popa a sugerat să nu se mai dea atât de uşor pedepse cu suspendare, considerând că nimeni nu se mai teme azi de puşcărie, deşi numai în ţară sunt anual încarceraţi circa 30.000 de oameni, în condiţiile în care capacitatea penitenciarelor este de 19.000 de arestaţi.