Operațiunile de curățare a terenurilor otrăvite cu reziduri industriale în România au avut un succes limitat. Animalele pasc în continuare pe terenurile contaminate cu metale grele. După 15 ani de campanii de ecologizare, statisticile arată că operațiunile de decontaminare efectuate de stat au fost ineficiente.
Curățarea terenurilor contaminate cu reziduri industriale în România este o sarcină dificilă. Statisticile arată că există aproximativ 45.000 de hectare de teren contaminat, cu peste 1.498 de situri potențial contaminate în industria petrolieră, 38 în industria metalurgică, 80 în industria chimică și 729 din alte industrii. Responsabilitatea curățării acestor terenuri revine fie agenților economici, fie statului român.
Fostele exploatații miniere au creat un dezastru ecologic și responsabilitatea punerii în siguranță a acestora a revenit statului. Cu toate acestea, intervențiile realizate au fost insuficiente, iar situația necesită o abordare mai amplă pentru a proteja mediul și a remedia problemele create, scrie Antena3.
Fosta exploatare minieră Bălan din județul Harghita, care a fost închisă în 2006, prezintă un dezastru ecologic vizibil și după 14 ani. Autoritățile recunosc că animalele din zonă sunt expuse la poluarea solurilor cu metale grele.
„Urmările asupra organismului ale acestor substanțe extrem de toxice, care poluează mediul sunt unele cumulative și care apar în timp. Aceste substanțe toxice care survin de la activitatea poluantă a industriilor și care ajung ulterior în mediu sub substanțe rezistente și vor contamina în mod periodic apa și solul. Cel mai adesea probleme aduse de consumul alimentelor crescute într-o zonă toxică vor fi de natură neurologică: tulburări de atenție, de memorie, insomnii, care nu duc pacientul cu gândul la intoxicație. Cel mai bine este să evităm contactul direct cu aceste substanțe care pot afecta sistemul imunitar și vor fi predispuși la mai multe infecții”, a declarat Gabriel Nistor, medic infecționist la Institutul Matei Balș.