România, în TOPUL CONDAMNĂRILOR la CEDO: Despăgubiri URIAȘE plătite de statul român, din cauza erorilor judiciare (VIDEO)
Alarmant! Amenzile plătite de România, în contul erorilor judiciare confirmate de Curtea Europeană pentru Drepturile Omului, sunt de peste 18 milioane de euro numai în ultimii patru ani. Sunt informații primite în exclusivitate de jurnaliștii B1 TV, potrivit unui răspuns al Ministerului Finanţelor. Pentru daunele colosale la CEDO, însă, nimeni nu răspunde. Cât timp se caută vinovații printre cei care comit erorile în justiție, România continuă să piardă procese la foc continuu peste hotare.
Emisia video va porni imediat. Daca aveti un ad blocker activ va rugam dezactivati-l.
Statul român a fost obligat de CEDO să plăteasca despăgubiri în principal pentru nerespectarea dreptului la proprietate, pentru condițiile din penitenciare și, mai nou, pentru nerespectarea dreptului la un proces echitabil sau durata excesiva a proceselor.
Orice acțiune pierdută la CEDO este plătită de fiecare român în parte, întrucat statul român prin Ministerul Finanțelor nu s-a arătat niciodată dispus să se îndrepte împotriva adevăraților vinovați, ca să recupereze paguba!
În România nu există niciun caz în care Ministerul Finanțelor să fi acționat în judecată un funcționar, un procuror sau un judecător din cauza căruia țara noastră a fost obligată să restituie uneori sume colosale! Deși există o procedură prin care se pot recupera banii, numită acțiunea în regres, ea nu este folosită, iar ulterior se invocă termenul scurt prin care se poate introduce în instanță un astfel de demers.
„Cu o singură excepție, în toate celelalte cazuri, Inspecția Judiciară a dispus clasarea sesizărilor reținând că termenul de prescripție prevăzut de art.46 din Legea nr.317 privind Consiliul Superior al Magistraturii, (…) era împlinit la data sesizării, motiv pentru care chiar dacă s-ar constata indiciile săvârșirii de către judecătorii investiți cu soluționarea dosarelor a vreunor abateri disciplinare prevăzute de art.99 din Legea nr.303/2004 privind statutul judecătorilor și procurorilor, republicată și modificată, exercitarea unei eventuale acțiuni disciplinare nu ar mai fi posibilă pentru faptele pentru care Statul Roman a fost obligat să plăteasca despăgubiri”, arată Ministerul Finanțelor.
În plus, statul nu se mai sinchisește să dea în judecată un magistrat atât timp cât acțiunea este analizată de …un coleg al magistratului!
”Orice funcționar al statului care greșește poate fi tras la răspundere, orice funcționar cât de mărunt poate fi tras la răspundere. La fel de bine poate fi tras la răspundere și un înalt funcționar și un judecător, un procuror… Există pârghii, există legislație”, a declarat, pentru B1 TV, Augustin Zegrean, fost președinte al Curții Constituționale.
Principala problema în exercitarea acțiunii în regres o reprezintă dovedirea relei-credințe sau a gravei neglijențe a judecătorului sau procurorului care a săvârșit eroarea judiciară cauzatoare de prejudicii, susțin reprezentanții Ministerului Finanțelor Publice:
„Având în vedere problemele pe care le întâmpină Ministerul Finanțelor Publice în formularea acțiunilor în regres, acestea au fost aduse de-a lungul timpului și la cunoștința Ministerului Justiției cu solicitarea de a se lua măsurile necesare îmbunătățirii cadrului legislativ în materie care să permită inițierea procedurilor de atragere a răspunderii magistraților pentru prejudiciile cauzate statului”
Odată cu aderarea României la UE, în 2007, numărul plângerilor a explodat! Potrivit statisticilor, la sfârșitul anului 2016, România se afla pe locul patru ca număr de plângeri la CEDO, după Rusia, Turcia și Ucraina. Din 1994 pâna în prezent, țara noastră a pierdut la CEDO aproximativ 73 de milioane de euro.
Unic în istoria unui stat, CEDO a inițiat, în 2010, o procedură-pilot în două cauze împotriva României privind restituirea proprietăților naționalizate în timpul comunismului. Cu toate acestea, problema nu a fost rezolvată nici până astăzi.
Despăgubiri plătite de statul român, după ce a pierdut procese la CEDO:
– în anul 2013 – 8.683.975,91 lei
– în anul 2014 – 9.291.913,71 lei
– în anul 2015 – 34.873.831,47 lei
– în anul 2016 – 16.659.213,32 lei
– în anul 2017 – 13.064.446,36 lei
TOTAL: 82.573.380 lei sau 18,3 milioane de euro