România este în topul țărilor UE amenințate de deșertificare și inundații violente

În întreaga Europă, incendiile din 45 de țări au ars în total 1.624.381 de hectare, aproximativ o suprafață de dimensiunea Muntenegrului, potrivit datelor Sistemului european de informații privind incendiile forestiere (EFFIS).

Degradarea terenurilor afectează în România 43% din suprafața agricolă a țării

România, cu cele 162.518 ha de vegetație arsă, a fost printre țările cele mai afectate anul trecut, cele mai mari suprafețe fiind localizate în județul Tulcea.

De asemenea, România a suferit cel mai mult dintre toate statele UE din cauza incendiilor forestiere în 2020, cu 627 de incendii care au afectat 5.151 de hectare, arată un raport realizat în Europa, Orientul Mijlociu și Africa de Nord, al Centrului Comun de Cercetare al Comisiei Europene, citat de Jurnalul.

Eveniment - 07 apr, 22:11

Ce condiții impune SUA pentru a cumpăra ouă din România. Țara noastră are printre cele mai mici prețuri din UE

România este unul dintre statele Uniunii Europene grav afectate de deşertificare, cele mai lovite de acest fenomen fiind sudul Câmpiei Române, Dobrogea şi sudul Moldovei.

Numai în judeţul Dolj, solurile nisipoase reprezintă mai mult de 100.000 de hectare, iar în fiecare an suprafaţa acoperită de nisipuri creşte. Curtea de Conturi Europeană a inclus România încă din 2018 în rândul țărilor cu cel mai mare risc de deșertificare, alături de Portugalia, Spania, Italia, Grecia, Cipru și Bulgaria.

Temperaturile foarte ridicate din ultimii ani au influențat extinderea acestui fenomen în fața căruia România – ca de altfel și Uniunea Europeană – nu are încă o strategie pentru combaterea lui.
Luna decembrie a anului trecut a consemnat cea mai mare creștere a temperaturii medii din istoria înregistrării temperaturilor din țara noastră, ea fiind cu peste un grad Celsius.

Acest record s-a înregistrat după una dintre cele mai grave secete cu care ne-am confruntat și care a lăsat în urmă distrugerea culturilor de cereale de pe o suprafață de 800.000 de hectare din cele 5,4 milioane de hectare de teren cultivate cu cereale.

Pierderi de un miliard de euro

În termeni financiari, vorbim despre pierderi care au depășit un miliard de euro, arată calculele Ligii Asociațiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR).

Un fenomen extrem de îngrijorător este extinderea perioadelor cu secetă pedologică, adică seceta extremă care nu e cauzată doar de lipsa precipitațiilor, ci și de secarea apei din pământ și scăderea nivelului pânzei freatice.

Datele statistice arată că în ultimii 10 ani, doar în doi ani agricoli (2018-2019 și 2020-2021) putem spune că România nu a fost lovită de secetă.

În prezent, circa jumătate din terenul agricol din țara noastră este în pericol de a se degrada și mai mult. Urmare a condițiilor naturale de relief, climă, sol și a influenței nefaste a factorului antropic pe perioade îndelungate, degradarea terenurilor afectează în România 6,367 de milioane hectare cu folosință agricolă, respectiv 43% din suprafața agricolă a țării, se precizează în Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR).

Suntem printre țările cu cel mai mare risc de inundații

În UE, România se situează pe locul patru în clasamentul riscurilor la inundații, după Polonia, Slovacia și Cehia.

În 2018, Banca Mondială, în „Raport Diagnostic privind apele din România”, spunea că sunt necesare investiţii majore în baraje pentru siguranță, capacitate de stocare și retehnologizare.

„Multe dintre barajele din România au deficiențe structurale și trebuie exploatate sub parametrii proiectați inițial, pentru a asigura siguranța populației din aval.

Aceste baraje au fost construite în perioada 1970 – 1990 și s-au deteriorat în lipsa unei întreţineri și reabilitări corespunzătoare”, se preciza în raport. Situația nu s-a schimbat foarte mult de atunci.

Multe dintre aceste baraje sunt foarte vechi și nu au mai trecut prin procese de reparații și modernizări de mai bine de 30 de ani, arăta anul trecut un raport privind starea barajelor cu rol de protecție împotriva inundațiilor, cerut de Guvern după ce barajul lacului Tăul Mare de la Roșia Montană, județul Alba, s-a fisurat.

Concluziile acestui raport nu au mai fost făcute publice, dar realitatea din teren arată cât de gravă este situația.

La mijlocul lunii martie a acestui an s-a rupt un baraj administrat privat din comuna Verbița, județul Dolj, iar mai multe hectare de pășune au fost inundate.

Mai nou, săptămâna trecută s-a rupt digul din zona Carasuhat, în apropierea comunei Mahmudia, județul Tulcea.

Secțiunea afectată a avut o lungime de peste doi kilometri, iar digul s-a fisurat în mai multe puncte, apa revărsată distrugând circa 100 de hectare de culturi agricole.

România are în prezent 2.025 de baraje de tip C și D (de importanță normală și redusă) al căror rol este, în principal, de a proteja împotriva inundațiilor.