Rezultatele PISA 2018 scot la iveală o polarizare extremă: Cel mai mult au regresat elevii cei mai bogaţi şi cei mai săraci. Singurii care mai par interesați de educație sunt cei din clasa de mijloc

Rezultatele slabe înregistrate de elevii români la testarea PISA 2018 au produs ecouri puternice în spațiul public. Iar una dintre realitățile scoase la iveală de aceste rezultate este cea a polarizării în rândul elevilor, între cei care sub nivelul de alfabetism funcțional și ceilalți care au obținut rezultate peste medie.

Iv Claudiu vorbește, într-o postare pe Facebook, despre această ruptură între categoriile de tineri, precizând că cel mai mult au regresat extremele, copiii saraci și cei bogați.

Concret, diferențele cele mai mari la matematică, între PISA 2015 și PISA 2018, au fost întregistrate în cazul elevilor cu cel mai ridicat nivel de bunăstare și al celor cu cel mai scăzut nivel al bunăstării.

Cu alte cuvinte, singurii care par a mai fi interesați de educație sunt cei din clasa de mijloc.

„Se pare că scăderea din 2018 la rezultatele testului PISA s-a manifestat, mai degrabă, la nivelul celor deja vulnerabili în procesul educațional….cu efect direct polarizare accentuată la nivelul acumulărilor educaționale”, se arată în postarea citată.

Postarea lui Iv Claudiu s-a viralizat în mediul online, mai multe voci atrăgând atenția asupra situației.

”În testul PISA la matematică, cea mai mare scădere de performanţă faţă de 2015 o înregistrează baza şi vârful piramidei sociale. Cu alte cuvinte, cel mai mult au dat îndărăt la matematică elevii cei mai bogaţi şi cei mai săraci, deopotrivă! (deşi plecând de la baze diferite)”, notează și Sorin Ioniță.

Redăm, mai jos, postarea integrală a lui Iv Claudiu:

”Ecourile PISA 2018 se fac încă auzite, ca niciodată. Știm că avem, la matematică, rezultate mai slabe în 2018 față de 2015 (430 vs. 444). Însă, valoarea de 430 pe scala PISA este doar vârful aisbergului. Ce se află în spatele acestei cifre? Am avut un eșantion de 5075 de elevi români testați în 2018. Teoretic, puteam să avem acest rezultat dacă toți cei testați, luați unul câte unul, ar fi obținut fiecare 430. Uniformitate absolută, egalitate de acumulări educaționale absolută. Niciun analfabet funcțional. Ar fi fost bine așa? Poate doar mai plictisitor, fără diversitate, fără prea mult haz. Însă, o societate funcțională. O masă de elevi toți capabili să funcționeze rezonabil social, poate însă nu atât de excepțional. Aceeași medie pe eșantion putea fi obținută dacă jumătate dintre respondenți erau sub nivelul de alfabetism funcțional, iar cealaltă jumătate corespunzător peste borna de 430. Polarizare totală, două lumi rupte una de alta, o societate extrem de tensionată. Eh, întrebarea este unde ne situăm între cele două situații ipotetice? Suntem mai aproape, se pare, de situația de polarizare extremă. ”In Romania, socio-economically advantaged students outperformed disadvantaged students in reading by 109 score points in PISA 2018. This is larger than the average difference between the two groups (89 score points) across OECD countries”. Asta ar trebui să ne preocupe de fapt, această polarizare și cum să o reducem în viitor. Dar și mai important: avem scădere uniformă în 2018 față de 2015 la toate categoriile de elevi? Sau scăderea s-a manifestat, mai degrabă, la cei bine poziționați social? Ori dimpotrivă, avem scădere la cei mai slab poziționați social?

Iacă, mai jos, câteva tabele care arată dinamica între cele două valuri (2015/2018) pe sub-categorii de elevi în funcție de variabile cheie disponibile în baza PISA. Fără analize statistice prea sofisticate se pare că scăderea din 2018 la rezultatele testului PISA s-a manifestat, mai degrabă, la nivelul celor deja vulnerabili în procesul educațional….cu efect direct polarizare accentuată la nivelul acumulărilor educaționale”

România a obținut cele mai slabe rezultate din ultimii nouă ani la testele PISA 2018, la toate cele trei domenii testate: citire, matematică și științe. Potrivit rezultatelor PISA 2018, procentul de analfabetism funcțional în rândul elevilor români este de 44%, în medie, în creștere față de testarea din 2015, când indicatorul era de 39%.

Rezultatele PISA 2018 scot la iveală o polarizare extremă în rândul elevilor: „Scăderea din 2018 s-a manifestat, mai degrabă, la nivelul celor deja vulnerabili în procesul educațional”