Rezoluția privind statul de drept din România și raportul MCV, prezentate în Parlamentul European. Dana Gîrbovan: Rezoluția este genul de acțiune a politicienilor care generează euroscepticismul în România

Rezoluția privind statul de drept din România și raportul MCV vor fi prezentate marți în Parlamentul European. Noul raport MCV ar mări numărul recomandărilor pe care Comisia Europeană le face României în domeniul justiţiei şi al respectării statului de drept. Se așteaptă ca acesta să fie cel mai dur raport de până acum la adresa României. Bruxelles-ul ar urma să ceară renunţarea la aplicarea noilor legi ale Justiţiei şi să reia procedura de numire a unui nou şef al DNA.

În acest context, judecătoarea Dana Gîrbovan atrage atenția, într-un articol publicat pe site-ul România Curată, asupra faptului că rezoluția care va fi prezentată marți la Strasbourg este un document ”politic” care trebuie citit în cheia ”partizanatului diferitelor grupări politice europene, cu partide afiliate și din România”.

De asemenea, aceasta constată că politicienii de la Bruxelles se declară îngrijorați cu privire la de articole de lege ce nu au intrat încă în vigoare și că aceștia nu fac nicio precizare referitoare la ”doveditele protocoale secrete încheiate de justiție cu Serviciul Român de Informații”.

Dana Gîrbovan notează că potrivit draftului apărut în presă, oficialii europeni ”exprimă «îngrijorări» cu privire la însăși acțiunea de legiferare, ceea ce contravine conceptului de stat de drept și democrație”. Explicând că ”din momentul în care un proiect de lege începe traseul în procedura legislativă în Parlament și până când întră în vigoare, acesta parcurge un drum lung și presărat cu filtre prin care opoziția, puterea, ICCJ, Președintele, Avocatul Poporului, CCR să poată interveni pentru a corecta, modifica, îmbunătăți orice text de lege ce încă nu a intrat în vigoare”, judecătoarea consideră că este absurd ca cineva să își exprime îngrijorări cu privire la ”prevederi adoptate de Parlament, dar care NU au intrat în vigoare pentru că au fost declarate neconstituționale de către CCR, fapt ce demonstrează că filtrele din procedura legislativă specifice statului de drept funcționează”. Această abordare, susține Dana Gîrbovan, ”demonstrează ignoranța sau disprețul respectivilor politicieni europeni pentru tot ce înseamnă, în fapt, procedura democratică de legiferare”.

Judecătoarea face referire și la faptul că există voci de la Bruxelles care au condamnat intervențoa jandarmilor la protestul din 10 august, în condițiile în care se află în plină desfășurare o anchetă referitoare la evenimentele de atunci.

”Este de-a dreptul ipocrit și contrar normelor statului de drept că politicienii europeni să exprime concluzii ferme cu privire la fapte ce fac obiectul unei anchete penale nefinalizate, dar apoi să condamne și să se îngrijoreze când politicieni de la București fac același lucru cu alte anchete în curs”, susține Gîrbovan.

Aceasta mai precizează că rezoluția care va fi prezentată în Parlamentul European ”vorbește timid și despre «pretinsa interferență [a SRI] în cadrul activităților sistemului judiciar român»”.

”Cu alte cuvinte, în ciuda faptului că au fost deja publicate nu mai puțin de 5 protocoale secrete încheiate de Serviciul Român de Informații cu instituții din vârful sistemului judiciar, nefiind nici una scăpată (Parchet de pe lângă ICCJ – 2 protocoale, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecție Judiciară), Parlamentul European se referă la aceste acte concrete că fiind «presupuse»”, remarcă Dana Gîrbovan.

Astfel, aceasta este de părere că prin astfel de acțiuni ale instituțiilor europene ”în România ni se cere o justiție independentă cu jumătate de gură, adică numai față de politic, altfel fiind perfect firesc și «liniștitor» ca aceasta să fie influențată de serviciile de informații, în baza unor protocoale secrete”.

”Genul acesta de acțiuni al politicienilor de la Bruxelles este și cauza care generează euroscepticismul în România. Scepticism, însă, nu în valorile pe care s-a fondat Uniunea Europeană după al doilea război mondial, valori ce au făcut-o diferită față de Uniunea Sovietică, ci scepticism în faptul că acești politicieni chiar cunosc valorile care au făcut UE diferită de URSS și sunt capabili, cel puțin în cazul României, să susțină cu adevărat democrația și statul de drept”, conchide Dana Gîrbovan.