De ce judeţele Suceava şi Bihor au fost campioane la vot la referendum
Judeţul Suceava a fost singurul din ţară care a reuşit să depăşească 30%, procentul necesar la nivel naţional pentru ca referendumul să fie validat. Acesta a fost urmat de Dâmboviţa – 28,98% şi Bihor – 28,92%.
Numeroase întrebări au apărut privind motivele care au făcut ca aceste judeţe să fie în top, iar în cazul judeţelor Suceava şi Bihor a apărut şi o explicaţie cât se poate de interesantă. Aici se află comunităţi semnificative de penticostali şi/sau baptişti, scrie Adevărul. Conform specialiştilor în teologie, aceste grupuri neoprotestantă de filieră americană ar sta în spatele cifrelor ridicate de prezenţă la vot.
Astfel, cei mai mulţi adepţi ai acestui cult religios se află în judeţul Bihor (21.934), însă în primele opt se află şi Suceava, având 3.079 de baptişti.
„Dacă în anii ’90, aceste grupări religioase erau în relaţie de conflict/competiţie sau chiar renegate de cultul majoritar şi-anume Biserica Ortodoxă Română, după anii 2000 lucrurile au început să se schimbe în sensul că acestea au devenit tot mai acceptate, ajungându-se la un oarecare nivel de integrare. Grupările despre care vorbim fac parte din filiera neoprotestantă din România, care este într-o strânsă legătură cu Coaliţia pentru Familie, dar şi cu neoprotestanţii din SUA care au aceeaşi agendă politică ca a CpF-ului“, a arătat Lucian Cârlan, doctorand în sociologia religiilor la Universitatea Sorbona din Paris.
Acesta mai arată că aceste comunităţii neoprotestante au avut un rol extrem de important în atingerea celor 3 milioane pentru iniţiativa legislativă.
În interviurile mele de pe teren un tânăr preot ortodox mi-a spus ca la strângerea de semnături pentru CpF, tinerii ortodocşi au mers şi pe la membrii comunităţilor neoprotestante din acelaşi sat. Preotul l-a întrebat pe pastor: Cum tot ai mei să meargă? Ce o să zică pocăiţii? Iar pastorul a răspuns: «Părinte, la mine dacă le zic să semneze, semnează». Apropo de ecumenismul local funcţional şi autoritatea pastorilor în aceste comunităţi“, povesteşte doctorandul de pe urma cercetării de teren. C
Cârlan adaugă că la slujbele neoprotestanţilor predica are un rol mult mai important, pe când la creştinii-ortocşi prevalează liturghia. Apoi, aceştia au o cultură mai dezvoltată în tot ceea ce presupune implicarea în viaţă politică şi civică. În judeţul cu cea mai mare prezenţă la vot există şi cea mai mare comunitate de neoprotestanţi. Totodată, doctorandul reaminteşte că judeţele cu cele mai mari procente de votanţi sunt caracterizate de un istoric semnificativ al prezenţei Coaliţiei pentru Familie.
„Prima reuniune a ideii de revizuire a Constituţie a avut loc la Vatra Dornei în Suceava. Ideea a fost adusă de neoprotestanţi prin pastorul Peter Costea (pastor de origine română stabilit în Texas), iar prima strângere de semnături a fost iniţiată în perioada 2006-2007. Următoarele adunări publice (2 şi 3) ale CpF s-au desfăşurat în Oradea (judeţul Bihor – n.r)“, mai relatează Lucian Cârlan.
Un alt motiv teologic oferite, cel puţin în cazul Sucevei, este cel al prezenţei unui număr mare de mănăstiri în zona Moldovei.
„În nordul Moldovei, în special judeţele Neamţ (care şi el a avut prezenţă foarte mare- 26,63%) şi Suceava, există foarte multe mănăstiri, călugări şi călugăriţe. Acolo au existat până de curând mari figuri de duhovnici precum părintele Cleopa Ilie, părintele Paisie Olaru, părintele Justin Pârvu, figuri charismatice cu puternică autoritate asupra credincioşilor, mulţi dintre aceştia fiind consideraţi sfinţi.
Iar acolo, unde viaţa monahală este la standarde înalte, de regulă, şi evlavia populară este foarte puternică, şi autoritatea duhovnicilor asupra credincioşilor este foarte mare. În popor, monahii care chiar trăiesc în post, rugăciune şi asceză sunt percepuţi ca oameni sfinţi, au mai multă autoritate asupra credincioşilor decât cei care una predică şi alta fac. De aceea, şi evlavia populară este mai mare în acea zonă, iar eu mă aşteptam de la bun început la o prezenţă mai mare în acea zonă. În fine, asta este ceea ce tind eu să cred, dar o astfel de ipoteză nu poate fi validată decât de o anchetă sociologică riguroasă“, este de părere Alexandru Racu, doctor în filosofie politică.