Redeschiderea școlilor în septembrie: Trei scenarii pe care Federația de părinți le-a propus la discuțiile de la minister

Elevii din România vor începe noul an școlar în lune septembrie, însă până la aceasta oraă nu se știe dacă, în contextul pandemiei și a crizei generate de noul coronavirus, copii își vor putea relua activitate în unitățile de învățământ. Federația de părinți, a adus la discuțiile de minister trei scenarii, două dintre cele considerate fezabile și sunt de părere că toată lumea, inclusiv fiecare părinte în parte trebuie să își asume riscul infectării odată cu reînceperea anului școlar, scrie Hotnews.ro.

Revenirea elevilor la școală, în luna septembrie este un subiect aflat încă în dicuție, așa cum a afirmat în urmă cu câteva zilei și ministrul Sănătății, Nelu Tătaru. Potrivit acestuia, o decizie ar urma să fie luată la finalul lunii august, dar până atunci Inistitutul Național de Sănătate Publică lucrează la un set de reguli și măsuri sanitare care să se poată aplica în luna septembrie, ca ele să poată fi prezenți la cursurile din clase.

În același timp, Federația Națională a Asociaților de Părinți a prezentat în fața autorităților trei scenarii pentru întoarcerea elevilor la școală în luna septembrie, considerând că două dintre ele sunt fezabile și pot fi puse în aplicare, scrie sursa menționată mai sus. Este vorba, pe de-o parte, de prezenta 100% a elevilor la școală și pe de altă parte, de împărțirea acestora în 50% la școală și 50% online.

Iulian Cristache, președintele Federației Naționale a Asociaților de Părinți a participat la întâlnirile de la Ministerul Educației, cu reprezentanții grupului interministerial condus de Raluca Turcan. Aici urmează să se decidă cum va începe noul an școalr și în ce măsură elevii vor putea participa fizic la ore sau vor fi nevoiți să meargă la orele online.

Cursurile 100% online nu ar fi o variantă în ochii Federației părinților

Federația Națională a Asociaților de Părinți a mers la Ministerul Educației cu trei scenarii posibile, printre ele numărându-se și prezența 100% online a copiilor la ore. Se pare însă că acest scenariu este agreat în rândul părinților doar în cazul în care în România, autoritățile vor decide revenirea la starea de urgență.

„Am văzut ce s-a întâmplat în ultimele 3 luni în online. Ar însemna practic demolarea sistemului educațional și nenorocirea unor generații de copii, chiar dacă vom avea tablete, chiar dacă vom avea programe școlare adaptate și profesori instruiți. Nu se poate, cel puțin la ciclul primar, la clasa pregătitoare și clasa 1, unde copiii trebuie să învețe să scrie”, a explicat Iulian Cristache, potrivit Hotenews.ro.

Care sunt cele trei scenarii ale Federației Naționale a Asociaților de Părinți pentru redeschidere școlilor în septembrie

Pe lângă varianta în care cursurile s-ar ține 100% online și pe care Iulian Cristiache o vede utilă doar în situația stării de urgență, Federația Națională a Asociaților de Părinți a mai venit cu încă două propuneri pentru anul școlar 2020-2021.

Scenariul 1 – prezența de 100 % la orele ținute în sălile de clasă

Prezența elevilor în procent de 100% la școală este unul dintre scenariile aduse în discuție de către reprezentanții părinților, informează sursa citată anterior:

„Având ȋn vedere experienţa ȋnvăţământului online, din ultimile 3 luni ale semestrului al 2-lea al anului şcolar 2019-2020, şi controversele apărute la nivelul comunităţii elevi-părinţi-profesori, dorim ca şcoala să ȋnceapă ȋn formatul prezentat ȋn scenariul propus, raportându-ne şi la deciziile adoptate de celelalte ţări europene. Cu toate acestea, considerăm că trebuie respectate principiile de bază ale Legii Educaţiei Naţionale, aducându-vă ȋn atenţie următoarele probleme la nivelul sistemului:

Respectarea numărului maxim de elevi ȋn clase, cu atât mai mult ȋn condiţiile contextului pandemic, lăsând decizia la nivelul fiecărei unități de învățământ care poate funcţiona, acolo unde este posibil, pe desfăşurarea activităţii educaţionale pe mai multe schimburi de predare/ȋnvăţare/evaluare;

Calitatea manualelor şcolare – elaborarea unor metodologii care să pună accent 100% pe calitatea conţinutului, şi nu pe preţ;

Manualele să fie avizate de către CNR şi de Academia Română;

Calitatea programelor şcolare – copiii, după ce termină liceul, fără să meargă la studiile superioare, nu reuşesc să se angajeze pe piaţa muncii. De exemplu, testele PISA demonstrează că există diferenţe ȋntre teorie şi practică, programa se axează 100% pe teorie şi aproape deloc pe practică, neexistând corelare ȋntre teorie şi practică, exact ceea ce solicită angajatorii pe piaţa muncii. Sugerăm caracterul practico-aplicativ al conţinuturilor, ȋnfiinţând laboratoare acolo unde nu există, valorificând şi modernizând baza materială existentă;

Având ȋn vedere solicitarea de la examenele de EN/BAC de anul acesta de a se echivala notele obţinute ȋn clasele V-VIII / IX-XII cu examenele, am putea discuta despre o posibilă echivalare doar ȋn situaţia respectării art.71 şi art.72 din LEN privind evaluarea rezultatelor ȋnvăţării pe parcursul anilor de studiu, pe baza standardelor naţionale de evaluare pentru fiecare disciplină, domeniu de studiu, modul de pregătire: indiferent de UI, notarea evaluării să ȋnceapă, conform legii, cu nota 1 (în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar nonuniversitar), să se respecte standardele naţionale de evaluare, să se creeze, conform legii, „o bancă de instrumente de evaluare unică, având funcţie orientativă, pentru a-i ajuta pe profesori în notarea la clasă”, astfel ȋncât, indiferent de UI, notele obţinute să reflecte ȋn mod unic nivelul de cunoştinţe al elevului

Normele impuse de Ministerul Sănătăţii trebuie respectate:

Covoare impregnate cu biocid, măsurarea temperaturii la intrarea ȋn unitatea de ȋnvăţământ (ȋn baza colaborării cu DSP-ul), asigurarea măştilor, a circuitelor care există şi acum (cele făcute pentru examene) – circuit de intrare şi circuit de ieşire;

Cuplimentarea personalului didactic, didactic auxiliar şi nedidactic din şcoli, cu respectarea normelor de calitate, conform normelor MS/MEC;

Crearea şi suplimentarea de posturi/cabinete de consilier psiholog şcolar la nivelul UI ȋn funcţie de numărul de elevi din şcoală, ȋn special ȋn mediul rural;

Finanţarea per capita insuficientă, ȋn special la capitolul bunuri şi servicii;

Finanţarea complementară necesară şi suficientă la nivelul școlii;

În cazuri punctuale de forţă majoră locală, multe cazuri de Covid pozitiv ȋntr-o clasă/şcoală, ȋn perioada de respectare a izolării se trece la scenariul 3 (tot ȋn online).

Atentie! – copiii ai căror părinţi vin ȋn contact cu cazuri Covid pozitiv, prin natura meseriei, să nu fie marginalizaţi şi stigmatizaţi.”

Scenariul 2 – prezența 50% în clasă și 50% online

Acest scenariu alternează orele online cu prezența fizică în clasă. Potrivit acestui plan, elevii ar urma să fie împărțiți în grupuri și să vină la școală câte două săptămâni, prin rotație, potrivit sursei citate anterior:

„ȋmpărţirea formaţiunilor de studiu ȋn două grupe, cu alternarea două săptămâni (conform Ordinului MS) prezenţa fizică la şcoală, cu doua săptămâni online;

Obligativitatea ca lecţiile să fie transmise live, accesul la predarea online să fie bidirecţional, copiii de acasă să aibă posibilitatea să pună ȋntrebări sau să răspundă;

Înfiinţarea bibliotecii şcolare virtuale, de resurse educaţionale, astfel ȋncât elevii să aibă posibilitatea să vadă şi lecţiile predate de către profesorii de la alte şcoli;

Programe şcolare adaptate pentru mediul online;

Existenţa unor manuale digitale interactive;

Prevederi ȋn lege/ROFUIP: obligativitatea evaluării ȋn mediul online fără a se solicita acceptul părintelui/reprezentantului legal; obligativitatea ca elevii să fie prezenţi la orele online;

Obligativitatea ca elevii să ţină tot timpul camerele video deschide ȋn timpul orelor online; dacă elevul nu este cu camera deschisă să fie declarat absent la ora respectivă;

Crearea unui contract educaţional care să conţină drepturile şi obligaţiile tuturor (profesori, elevi, părinţi) ȋn şcoala online;

Pentru clasele terminale (a VIII-a, a XII-a) să se susţină fizic simularea examenelor şi să fie puse la dispoziţie, ȋncă din cursul semestrului 1, modele de subiecte;

Investiţii (din partea comunităţii locale/MEC) pentru dezvoltarea reţelelor de internet ȋn comunităţile locale şi ȋn şcoli;

Toţi copiii/elevii şi profesorii să aibă tablete/laptopuri;

Acolo unde este posibil să se vină la şcoală ȋn 2 schimburi, să se elimine online-ul; de ex, unde sunt copii puţini, pot veni ȋn 2 schimburi pentru a se evita online-ul (problemele vor fi ȋn oraşele unde sunt mulţi copii ȋn şcoli şi unde nu se poate evita predarea online); decizia trebuie să fie la nivelul fiecărei unităţi de ȋnvăţământ astfel ȋncât, acolo unde există posibilitatea, directorul să-şi organizeze şcoala pe 2 schimburi şi să ceară suplimentarea normelor, ca să se elimine online-ul;

Profesorii să-şi desfăşoare activitatea didactică ȋn unitățile de învățământ (ȋn scenariile: 50/50% sau chiar şi 100% online);

Îa clasele P-2 (P-4 acolo unde infrastructura permite), prezenţa fizică la şcoală, cu respectarea regulilor de distanţare, indiferent de scenariu, ȋntrucât copiii nu se pot adapta la predarea online şi nu are cine să le faciliteze prezenţa la acest gen de predare;

În acest scenariu 2, ora trebuie sa fie de minimum 45 de minute.”

Scenariul 3 – 100 % online

Este varianta cel mai puțin agreată de către asociațile de părinți, a explicat Cristace, potricit Hotenews.ro: „Este scenariul deloc agreat de către FNAP-IP, bazându-ne pe nemulţumirile elevilor/părinţilor/profesorilor din perioada semestrului 2 al anului şcolar 2019-2020 Se aplică scenariul 2 prezentat mai sus – programe adaptate, profesori pregătiţi să predea online, dotare cu aparatură/internet”.