Rectorul Universității Babeș – Bolyai, despre crizele din educație și sănătate: „România este acum bolnavă, cu tabloul clinic la vedere”. Soluțiile propuse de profesor

Daniel David, rectorul Universității Babeș – Bolyai din Cluj, susține că scandalurile din educație și sănătate din ultimele luni au loc în contextul în care profilul psihocultural vechi ce încă domină în societatea noastră se află într-o fază de disoluție. Problema este că nu reușim deocamdată să punem în loc instituții moderne, guvernate de valori și reguli, în care puterea e distribuită pentru a nu se ajunge la abuzuri.

Practic, „acum suntem într-o fază vulnerabilă în drumul dinspre profilul vechi spre modernitate și emancipare: se prăbușesc vechile instituții, nu le avem încă pe cele noi, pe un fond al creșterii egoismului individual amplificat de probleme ale educației, ambele susținând polarizări sociale, conspirații și rezistență la reguli, totul în contextul slăbirii democrației la nivel internațional”.

În opinia lui Daniel David, acum trebuie să construim instituții moderne într-un ritm alert, preluând, cu micile adaptări necesare, instituțiile și practicile care există deja la nivel internațional. Astfel, vom reduce major fenomenele manifestate în ultima vreme, iar când acestea vor mai apărea, vom avea instrumentele necesare pentru a le trata transparent, rapid și eficient, în beneficiul oamenilor.

Daniel David, explicație pentru crizele din sănătate și educație

„Într-o structură colectivistă care domina și încă domină ușor societatea românească, instituțiile sunt guvernate de șefi și de părerile/regulile lor, într-o complicitate a relațiilor personale și a concentrării puterii, care diminuează și/sau invalidează regulile comune explicite.
Acest profil psihocultural mai vechi este acum în fază de disoluție, fără însă să apucăm încă să construim, prin cooperare și încredere, instituții moderne, guvernate de valori și reguli agreate în comun, în care cei din poziția de putere sunt proiectați ca reprezentanții celorlalți, iar puterea este distribuită, pentru a nu putea fi concentrată în abuzuri”, a scris Daniel David, pe blogul său.

În opinia sa, scandalurile din ultima vreme din sănătate și educație apar pe fondul unei schimbări psihoculturale din societatea noastră: „Fenomenele pe care le-am văzut în ultimul timp în educație (ex. hărțuire/discriminare) și sănătate (ex. practici medicale discutabile), mai accentuate în această vară, se înscriu în aceste schimbări psihoculturale paradigmatice din societatea noastră. Într-adevăr, disoluția vechilor structuri a scos și scoate în evidență practici individuale reprobabile, adesea mai tolerate în paradigma psihoculturală veche. În acest sens, folosind o analogie medicală, România este acum bolnavă, cu tabloul clinic la vedere! Sigur că demersurile legale și etice se vor pronunța asupra acestor situații individuale, dar eu sper să onorăm suferințele individuale și prin accelerarea procesului de construcție a noilor instituții moderne, după un diagnostic cinstit și rațional”.

Ce e de făcut în sănătate

Profesorul a scris apoi că în sănătate, după ce medicilor cel puțin li s-au mărit consistent salariile, acum e nevoie de o schimbare de mentalitate a resursei umane: Practica validată științific înseamnă că orice decizie individuală se ia personalizat față de pacient, pornind de la ghiduri/protocoale clinice filtrate de experiența specialistului și adaptate la profilul psihologic al individului.

Ce e de făcut în educație

Iar în educație trebuie să lăsăm deoparte modelul nostru ”original” și să ne conectăm la sistemul european: „În educației, lucrurile pot fi tratate la fel de empatic și rațional. Demersurile legale și etice se vor pronunța și asupra situațiilor individuale, dar și aici sper să onorăm suferințele individuale și prin a grăbi procesul de construcție a noilor instituții moderne. Nu trebuie noi să inventăm seturi de bune practici privind discriminarea/hărțuirea. Acestea există deja la nivel internațional. Nu trebuie noi să așteptăm să apară legi/reglementări naționale care să le angajeze. Autonomia universitară ne permite să le implementăm în cultura organizațională. Dar pentru asta trebuie să înțelegem – așa cum am argumentat și când s-a lucrat la proiectul România Educată – că (1) educația din România face parte dintr-un sistem european și (2) dacă vrem să ne conectăm cu acest sistem, trebuie să trecem dincolo de orgoliul originalității”.