Record de pacienți mușcați de căpușe. Ce simptome are boala Lyme și cum se tratează

Publicat: 26 04. 2023, 15:22
Sursa foto: Pixabay

Încălzirea vremii atrage înmulțirea cazurilor de pacienți mușcați de căpușe. De asemenea, incidența bolii Lyme în România este în creșere. Plimbarea în natură sau ieșirea la iarbă verde se pot încheia într-un adevărat coșmar.

Numărul cazurilor este tot mai mare

Nu mai puțin de 15 cazuri de pacienţi cu boala Lyme, cauzată de muşcătura de căpuşă, au fost depistate în Dolj, conform evidenţelor Direcţiei de Sănătate Publică, în 2022. Numărul este foarte mare, comparativ cu înregistrările din anii trecuţi, scrie gds.ro.

Astfel, în anul 2010 a fost diagnosticat un singur caz de Boala Lyme. În 2011 au fost suspectate 8 persoane, dar diagnosticate numai 2 cazur. În 2012 au fost depistate alte 2 cazuri. Apoi, între 2013-2018, în judeţul Dolj nu au fost diagnosticate cazuri de boala Lyme. Însă în ultimii ani acestea au reapărut: 2019 – 1 caz , 2020 – 0 cazuri, 2021 – 4 cazuri. Recordul a fost stabilit în 2022 – 15 cazuri.

Boala Lyme poate fi trădată, în primele 2 până la 30 de zile de la muşcătura de căpuşă, prin eritem migrator şi limfocitom boreliozic.

Eritemul migrator este o leziune care se manifestă iniţial ca o maculă sau papulă de culoare roşie. Aceasta se extinde în zile sau săptămâni, formând o leziune mare, rotunda, deseori cu decolorare centrală parţială. Leziunea singulară are un diametru de minim 5 centimetri. La majoritatea pacienţilor, eritemul migrator este acompaniat de alte manifestări acute, de tip pseudo-gripal: astenie, febră, cefalee uşoară, rigiditatea cefei, artragii sau mialgii. Aceste manifestări au, de regulă, un caracter intermitent.

Limfocitomul borreliozic este un nodul sau o placă roşu-albăstruie, aparute de regula pe lobul urechii, mamelon sau scrot, mai frecvent la copii (în special la nivelul urechii).

În stadii avansate, boala Lyme poate avea manifestări articulare sau neurologice. Uneori, tratamentul cu antibiotic poate ameliora simptomatologia. Însă există şi cazuri în care aceasta persistă.

Infecţionistul precizează că, de multe ori, antibioticul nu duce la dispariţia completă a simptomatologiei.