Richard al III-lea sau matrioșka ororilor contemporane, la Teatrul Bulandra / Andrei Şerban: „Sunt foarte mulți candidați pentru Richard al III-lea. Poate că Richard al III-lea este vecinul nostru de scaun”

EXCLUSIV ONLINE // Regizorul Andrei Şerban reușește în mod magistral să dramatizare în cheie contemporană opera shakeaspeariană „Richard al III-lea” în spectacolul montat la Teatrul Bulandra și prezentat în cadrul Festivalului Nțional de Teatru. Textul clasic și personajele istorice sunt supuse unui amplu proces de transfigurare și adaptare la evenimentele politice care marchează astăzi societatea, dovedind că temele centrale abordate de William Shakespeare rămân universale și străbat secole și societăți.

În viziunea lui Andrei Șerban opera shakeaspeariană devine un instrument ideal prin care semnificația unor evenimente ce au șocat recent umanitatea, precum Brexit-ul, mișcarea secesionistă din Catalonia, atrocitățile comise, încă, de tirani contemporani, competiția politică avidă și lipsită de scrupule sunt expuse deplin spectatorilor. Toate acestea au ca element comun lupta pătimașă pentru putere care dovedește în cele din urmă atât cruzimea și fragilitatea naturii umane.

În montarea de la Teatrul Bulandra Richard duce de Gloucester, mai târziu regele Richard al III-lea, interpretat magistral de Marius Manole întruchipează politicianul viclean care se transformă într-un dictator nemilos ce folosește crima ca instrument pentru a-și elimina adversarii politici și pentru a obține în cele din urmă puterea absolută. Acesta este pe de o parte un personaj demonic, protagonist al intrigilor și principalul actor în lupta pentru putere, pe de altă parte Richard devine regizorul unui spectacol monstruos, în care mizeria și tarele societății din secolul al XV-lea se suprapun cu dramele societății noastre din secolul XXI. Este cel care drijează atrocitățile dezvăluite la tot pasul în ascensiunea sa politică și care împarte lumea în criminali și în victime, ca un diavol ce expluatează cele mai întunecate sentimente și aspirații umane.

Marius Manole oferă o interpretare cameleonică personajului său dându-i o compexitate aparte prin nenumăratele măști pe care le poartă și le schimbă pe parcursul celor aproape patru ore de spectacol. Cu o naturalețe remarcabilă masca forței demonice purtată atunci când Richard devine unul dintre cei mai temuți asasini politici este aruncată pentru a face loc măștii lașității absolute. Puterea și capacitatea distructivă a unui personaj cu trăsături malefice dezvăluite deplin în momentele în care protagonistul își înfruntă cu o forță supranaturală adversarii se transformă în cele din urmă într-o teamă absolută în momentele în care puterea, rezultat al crimei se risipește.

Ca orice dictator sângeros, care regizează prăbușirea unei întregi societăți, Richard devine victima propriului său spectacol sfârșind în același mod în care obișnuia să își elimine adversarii, nu înainte de a fi bântuit de fantasmele crimelor comise.

La rândul lor, celelalte personaje implicate în lupta politică pentru putere împart pe parcursul spectacolului două ipostaze principale: protagoniști care provoacă răul și eroi care cad victime propriilor ambiții patologice pentru putere. Regizorul Andrei Șerban construiește un raport între Richard și pleiada de personaje politice din jurul său menit să explice parcă modul în care se naște și își concentrează puterea un dictator. Ascensiunea malefică a lui Richard devine rezultatul unei elite politice egoiste lipsită de scrupule, slăbită de lupte pentru putere, de interese personale și de un egoism feroce. Toate personajele pe care Richard le înfruntă: muribundul rege Eduard al VI-lea (George Ivașcu), Regina Elisabeta (Rodica Lazăr), Lady Anne (Alexandra Fasolă), Ducele de Buckingham ( Cătălin Babliuc), George , duce de Clarence (Constantin Dogioiu) sau Ducesa de York (Mirela Gorea), pactizează în momente cheie cu răul absolut pentru a-și spori la rândul lor puterea. În acest mod, aceste personaje încurajează un dictator sângeros să captureze puterea și să își desfășoare în voie cruzimea.

De asemenea, un raport aparte se construiește între personaje și public. În momentele culminante personajele își întrerup confruntarea directă pentru a rosti de la pupitru către publicul larg lozinci și discursuri delirante care pledează pentru propria ascensiune. Publicul devine la rândul său un personaj-martor tăcut și neputincios al luptei pentru putere iar spectacolul oglindește în acest mod o societate contemporană care decade sub ochii neputincioși ai celor conduși.

Talentul remarcabil al regizorului Andrei Șerban iese în evidență prin modul în care reușește să suprapună în mod echilibrat cele două planuri principale ale spectacolului: planul dramei universale al personajelor istorice și planul dramei contemporane simbolizată de scurte evenimente, scoase din context care apar brusc în piesă, ca niște seisme narative. Un prim-plan al piesei se concentrează asupra caracteristicilor interioare care zugrăvesc personajele implicate în lupta pentru putere, modul în care ambițiile lor politice dezumanizează și transformă demonic comportamente și caractere. Toate acestea ies în evidență pe parcursul ascensiunii sângeroase și tragice a lui Richard, fratele regelui Edward al IV-lea și al lui George Duke de la Clarence, care este hotărât să preia tronul cu orice preț și să îi elimine pe cei care se împotrivesc.

Într-o matrioșkă a ororilor cad victime rând pe rând George Duke de la Clarence, Edward al IV-lea, fiii lui Edward, Lady Anne. Inclusiv cei care l-au ajutat să preia tronul au parte de același sfârșit sângeros. Înainte ca fii regelui Edward al IV-lea să fie asasinați de Buckingham la ordinul lui Richard pentru a scăpa de perspectiva unor pretendenți la tronul Angliei, principalul aliat al tiranului diabolic Buckingham este ucis cu sânge rece. Richard intenționează să o omoare pe regina Anne și să se căsătorească cu fiica lui Edward Elizabeth, nepoata sa, pentru a-și consolida linia și poziția de rege. Regina Elizabeth aranjează ca fiica ei să se căsătorească cu Earl of Richmond, care ridică forțe pentru a ataca pe Richard. Înaintea bătăliei finale fantomele tuturor oamenilor pe care Richard i-a ucis prevestesc sfârșitul tragic al regelui tiranic.

Acest plan universal al textului shakeaspearian se intersectează cu un plan secundar în care iese în evidență drama contemporană. Piesa este străfulgerată de concepte, de mici scene desprinse parcă dintr-un teatru absurd și de simboluri care aduc în actualitatea imediată mesajele centrale ale piesei. Mitraliere kalashnikov folosite de asasinii transformați în teroriști contemporani, criminali amatori eliberați înainte de vreme din închisoare, concepte-simbol care au înfierbântat societatea civilă din România precum amnistia sau grațierea, apar imprevizibil pe parcursul piesei.

Cum putem explica suprapunerea acesteor două planuri? Despre acest proces a vorbit pentru B1.ro însuși regizorulAndrei Şerban la sfârșitul piesei.

Evenimentele contemporane au inspirat vizibil viziunea artistică. Spectacolul acesta este axat pe ce s-a întâmplat în România și în fiecare seară schimbăm anumite replici politice care corespund cu acest moment. Toate acestea sunt momente scurte și apoi revenim la piesă. Cred că e foarte important să știm că o piesă mare ca cea a lui Shakespeare este universal valabilă și că ne atinge chiar în acest moment. Amândouă sunt valabile și imediatul și universalul”, a declarat pentru B1.ro la sfârşitul piesei regizorul Andrei Şerban.

Piesa„Richard al III-lea” se joacă în această stagiune la Teatrul Bulandra. Spectacolul a fost prezentat duminică în cadrul Festivalului Național de Teatru iar următoarea reprezentație va avea loc marți (22 octombrie).

Regizor artistic: Andrei Șerban
Regizor asociat: Daniela Dima
Decor: Andrei Șerban
Consultant spațiu scenic: Octavian Neculai
Costume: Fruzsina Nagy
Muzica: Raul Kusak
Hair styling: Ligiana Mandea
Make-up: Valentina Sandovici, Cristina Sinoaie
Asistent decor: Vladimir Iuganu
Asistent costume: Dalma Zsuzsanna Szőke

Regizor artistic: Andrei Șerban
Regizor asociat: Daniela Dima
Decor: Andrei Șerban
Consultant spațiu scenic: Octavian Neculai
Costume: Fruzsina Nagy
Muzica: Raul Kusak
Hair styling: Ligiana Mandea
Make-up: Valentina Sandovici, Cristina Sinoaie
Asistent decor: Vladimir Iuganu
Asistent costume: Dalma Zsuzsanna Szőke

Distribuția:
Richard …………………………………………………………………..MARIUS MANOLE
duce de Gloucester, mai târziu regele Richard al III-lea
Regele Eduard al IV-lea
Un ucigaș GEORGE IVAȘCU
Lordul Primar al Londrei
Regina Elisabeta
soția lui Eduard al IV-lea RODICA LAZĂR
Un călugăr
Regina Margaret
văduva regelui Henric al VI-lea
Copilul Eduard, prinț de Wales CORNEL SCRIPCARU
fiul lui Eduard al IV-lea
Shakespeare
Lady Anne,
mai târziu ducesă de Gloucester și regină, anterior
casătorită cu Eduard, fiul regelui Henric al VI-lea; ALEXANDRA FASOLĂ
Un Călugăr
Ducele de Buckingham ……………………………………………….CĂTĂLIN BABLIUC
Hastings, Lordul șambelan ADRIAN CIOBANU
Un Cetățean
George, duce de Clarence, fratele lui Richard al III-lea
Lord Rivers, fratele Reginei Elisabeta CONSTANTIN DOGIOIU
Sir Richard Ratcliffe
Un cetățean
Brakenbury, locotenent al Turnului
Dorset, fiul lui Elizabeth dintr-o căsătorie anterioară ALIN STATE
Catesby
Lord Stanley
Un Ucigaș LUCIAN IFRIM
Un Cetățean
Ducesa de York …………………………………………. …………….MIRELA GOREA
mama regelui Richard al III-lea, a lui George, duce de Clarence și a regelui Eduard al IV-lea
Copilul Richard, duce de York
O Cetățeană CATINCA MARIA NISTOR