Realitate distorsionată: Cum ne influențează starea fizică, emoțiile și contextul social felul în care vedem lumea

„În urmă cu vreo 3 ani eram cu un grup de prieteni aproape de cascada 7 Scări. Eram entuziasmați să urcăm, mai puțin o persoană din grup, mai supraponderală. El spunea că diferența de nivel e de cel puțin 500 de metri și că nu merită efortul escaladei. Și s-a oprit la bază, desfăcându-și o bere, deși realitatea e că diferența era de 10 ori mai mică, de doar 58 de metri” deschide analiza Dan Popa pentru Hot News. 

Cum corpul ne dictează judecățile: dealuri mai abrupte, economii mai prăbușite

Psihologii Dennis Proffitt și Drake Baer au arătat în cercetările lor că percepția asupra distanței sau dificultății este influențată de starea fizică: oamenii obosiți sau care poartă greutăți (precum un rucsac) tind să vadă dealurile mai abrupte decât sunt. Aplicat economiei, dacă ne simțim epuizați financiar sau emoțional, putem percepe situația economică mai gravă decât este în realitate.

O lume pe minus: conspirații, inegalitate și partizanat politic

Articolul citează mai multe studii care explică de ce, în ciuda unor date macroeconomice pozitive, publicul rămâne pesimist. Inegalitatea economică accentuează convingerea că succesul unora se face în detrimentul altora – o viziune de tip „joc cu sumă zero”. Mai mult, convingerile politice influențează modul în care evaluăm economia: dacă nu suntem de acord cu guvernul, tindem să respingem orice argument în favoarea politicilor sale.

Ce gust are rațiunea? Sucul cu zahăr ne face mai răbdători și mai generoși

Cercetătorii Xiao-Tian Wang și Robert D. Dvorak de la Universitatea din Dakota de Sud au realizat un experiment care arată cât de mult influențează starea fizică luarea deciziilor. Participanții au fost împărțiți în două grupuri: unii au băut suc îndulcit cu zahăr, alții limonadă fără zahăr. Cei din primul grup au preferat să primească 500 de dolari peste 100 de zile, în loc de 100 de dolari imediat. Ceilalți au ales câștigul imediat.

Mai mult, participanții care au consumat zahăr au fost și mai generoși decât ceilalți. Concluzia? Nivelul de energie disponibil influențează direct capacitatea de a lua decizii echilibrate și raționale.

Judecători flămânzi, decizii mai dure

Un alt exemplu remarcabil vine din zona justiției. Studiile au arătat că judecătorii au mai multe șanse să refuze cererile de eliberare condiționată atunci când iau decizii imediat înainte de pauza de masă sau la sfârșitul zilei de lucru. Acordarea eliberării necesită o analiză atentă – iar lipsa de energie scade capacitatea de concentrare. Și în acest caz, percepția (că deținutul nu merită eliberarea) este distorsionată de oboseală, nu de fapte.

Băncile – ținta percepțiilor, deși cifrele spun altceva

În România, percepțiile publice afectează profund industria bancară. Florin Dănescu, președintele executiv al Asociației Române a Băncilor, subliniază că băncile sunt adesea acuzate că fac profituri excesive, deși realitatea este diferită. Randamentul capitalului în acest sector este de circa 1,5%, față de media de 7,5% în alte industrii. Chiar și în 2022, profitabilitatea bancară a fost de 16,5%, sub media de 24,4% la nivel național.

Taxa de 2%: o decizie economică sau o reacție la percepții publice?

Dănescu amintește că, deși băncile au oferit sprijin în pandemie – inclusiv prin amânarea ratelor –, ele au fost ulterior taxate suplimentar. Noua taxă de 2% pe cifra de afaceri poate duce, în unele cazuri, la un impozit echivalent cu 40-50% din profit, afectând inclusiv băncile fără profit. Aceste distorsiuni decizionale pot proveni dintr-o percepție publică greșită, nu dintr-o analiză obiectivă.

„Dacă percepția e departe de realitate, înseamnă că luăm decizii greșite”, avertizează Dănescu. Într-o societate dominată de reacții emoționale și polarizare, este vital să analizăm faptele înainte de a trage concluzii. Numai așa putem reduce diferența dintre ce credem și ceea ce este.