Reacţia unui şofer de Dacia 1310, beat şi şomer: Io-te elefantul! Ăstea-s urechile. Dă-mă în judecată şi o să-i vezi şi trompa. Citește AICI o nouă povestire MARCA Godină

Marian Godină, poliţistul plin de umor, a publicat pe pagina sa de Facebook o nouă povestire din trafic. Omul legii a avut parte de o conversaţie "inedită" cu șoferul unei Dacii.

Fiind de serviciu, Godină a mers la un accident produs între un maşină de lux şi o Dacie 1310. Conducătorul autoturismului autohton, beat și șomer, a lovit intenţionat bolidul, pentru că şoferul acestuia l-ar fi înjurat.

Potrivit lui Godină, ajunși la secția de poliție , șoferul beat a fost amenințat de avocatul bărbatului care conducea bolidul că va fi dat în judecată. Replica acestuia a fost monumentală:

Eveniment - 24 nov, 18:29

Un copil și o tânără de 25 de ani au ajuns la spital, după ce mașina în care se aflau s-a izbit de un TIR

-Domnule avocat, vreţi să vedeţi un elefant?
Dorel şi-a întors buzunarele de la pantaloni pe dos (goale, desigur) şi acum îi atârnau până aproape de genunchi.
– Io-te elefantul! Ăstea-s urechile. Dă-mă în judecată şi o să-i vezi şi trompa.

Textul INTEGRAL scris de Godină pe o rețea de socializare:

Oare ce părere are Dorel despre grațiere? Că tot îi plac lui elefanții…
#flashuridinsensopus
Un A6 făcut zob şi o 1310 praf. Câţiva stâlpişori metalici culcaţi la pământ. Mulţimea de curioşi era prezentă. Protagonişti: un om la 40 de ani, îmbrăcat bine, cu un tricou roz, mulat pe burtă, geacă faină cu glugă şi blăniţă, lanţ galben la gât. Nu se vedea de geacă, dar aş fi băgat mâna-n foc că pe spatele tricoului era imprimată o sumă de bani, în dolari, desigur. După cum aţi realizat, era şoferul de A6. În colţul celălalt al ringului, era Dorel. Îmbrăcat modest, cu nişte blugi moşcoşi şi cu ţigară-n gură. Mirosea a benzină şi avea mâinile murdare. Cine a avut 1310 ştie că se întâmplă des să ajungi acasă mirosind a benzină şi cu mâinile murdare, asta dacă nu cumva foloseaţi mănuşi când scoteaţi jiclorul pentru a sulfa în el. Fiindcă, deh… benzină proastă.
Am calmat spiritele, ne-am lămurit că nimeni nu are nevoie de îngrijiri medicale şi am încercat să ne facem o idee despre ce se întâmplase.
— Ce să se-ntâmple? Mergeam liniştit pe banda doi, când a venit ăsta, cu rabla lui, drept în mine şi m-a împins în stâlpi. Maşina mea e varză şi mâine avea programare la RAR, să-i fac autentificarea, abia am luat-o.
— Lasă, bă, că şi a mea era programată la RABLA. Ce le mai duc acum? Îmi dai tu alt voucher? Găsisem să-l dau cu douăj de milioane. Acum mai iau p***!
— Vă rog să vorbiţi frumos şi pe rând.
— Eu v-am zis ce am avut de zis. Oricum o să vină şi avocatul meu, apare imediat. L-am sunat şi i-am zis ce-am făcut.
— Sună-l şi pe tac-tu şi spune-i că mai bine făcea una mică în loc să facă un prost.
I-am atras încă o dată atenţia lui Dorel să vorbească frumos.
— Păi, mă enervează ăsta cu avocatul lui cu tot. Vă zic eu ce-a fost, mie nu-mi trebuie avocat şi nici nu sun pe nimeni. Oricum dracu’ ştie pe unde mi-a sărit telefonul ăla, şi-aşa era un râci. Maşina asta o duceam poimâine la programul ăla rabla, să iau şi eu ceva pe ea. În seara asta, am zis să mai dau o tură, aşa, ca de despărţire. Am ajuns la semafor şi am dat de boul ăsta, eram în paralel cu el. Ambalam maşina că o găsise dracii şi nu stătea la ralanti nici s-o f**i.
— Vorbeşte frumos !
— Mă scuzaţi. No… Eu ambalam maşina că nu stătea la ralanti nici s-o… aşa… iar prostul ăla rânjea fasolea la mine. Normal că m-au luat dracii. Când s-a făcut verde, i-am luat faţa. Nu ştiu cum să vă zic frumos, eu aşa vorbesc… am făcut şi ceva facultate vreo câţiva ani şi, no… acolo aşa se vorbeşte.
— Spune cu vorbele tale, dar fără să înjuri.
— Ce să mai, frate, am plecat de la semafor bine, l-am lăchit rău, i-am dat ceaţă la nepot, ştii cum s-a dus dăcioara mea? Mai că nu-mi mai venea s-o dau.
Fraierul a văzut că i-am dat cu umilire şi s-a umflat la mine. M-a depăşit şi când a ajuns în faţa mea a pus frână brusc. Noroc că am reflexe bune, am făcut trei-patru pedale şi am oprit exact la ţanc. Mi-a făcut aşa tot drumul. Am prins momentu’ şi m-am băgat să-l depăşesc. Chiar voiam să mă duc în treaba mea, să-l las pe fraier, dar când am ajuns în dreptul lui, sclăvoiul a deschis geamul şi mi-a arătat… Cum se zice? Să nu ziceţi că iar vorbesc urât…
— Ţi-a arătat semne obscene…
— Aşa, aşa… Mi-a arătat semne d-ălea… obscene. Nu era ăsta bai… hai, că îmi arăţi muie… nu mă supăr, dar când l-am auzit că-şi bagă p**a-n mama… mi-am luat foc rău. Toate până la mama. Am văzut negru în faţa ochilor şi am tras cât am putut dreapta de volan. Când i-am f***t una, drept în stâlpii ăia s-a înfipt, cât e maşina lui de balenă.
— Şi dacă erau pietoni pe trotuar?
— Eee… păi, băi, Gimmy Trancan, tu crezi că ninge pe mine? M-am gândit la asta înainte şi m-am uitat să văd dacă e careva. M-am gândit până şi la prostan, ştiam că nu păţeşte nici pe dracu’, că are airbag-uri, alea alea… suntem dotaţi.
— Dar la tine te-ai gândit?
— Logic ! Eu m-am ţinut de volan cât am putut, nu vezi că n-am nicio zgârietură? Le am pe ăstea de pe mâini doar, le zice şmenuri, le-am făcut la zbârnă.
— Alcool ai băut?
— Am băgat două păhărele, cât să-mi reglez jocul din volan, recunosc. Oricum, îmi pui ţâţa aia în gură, la ce să mănânc borş?
Aici a intervenit avocatul celuilalt şofer, care ajunsese între timp:
— Ne va despăgubi asigurarea lui, dacă este băut?
Dorel începuse să râdă.
— Bă, tu eşti avocat? Păi tu eşti la fel de prost ca şi clientul tău. Io de juma de oră mănânc căcat aici că duceam maşina la Remat şi tu întrebi dacă te despăgubeşte asigurarea.
— Adică nu are asigurare?
— Ba daaaaa! Şapte asigurări are! I-am făcut la mai multe, ca să fiu sigur că te despăgubeşte pe tine. Aaa… Şi are şi d-aia casco. Casc-o tu, că ţi-o dau eu.
Deşi Dorel vorbea ca la uşa cortului şi aveai nevoie de dicţionar de termeni argotici ca să-nţelegi tot ce spunea, avocatul păstra acelaşi ton oficial.
— Nu este nicio problemă, vă vom da în jude¬cată. Este în regulă. Sunteţi angajat undeva?
— Am fost. Am lucrat lobonţ, dar m-au dat afară.
Nu mi-am putut abţine curiozitatea şi l-am întrebat:
— Cum adică ai lucrat lobonţ?
— Adică portar. Stăteam de pază la o firmă, dar nu cu acte.
— Şi de ce te-au dat afară?
— Să zicem că… luam prea multe goluri… înţe¬legi tu ce vreau să spun…
Am mers la sediu, unde am întocmit toate actele necesare, Dorel nu a fost de luat sânge, a avut alcoolemie doar de contravenţie.
După ce am terminat, am coborât cu toţii din birou. Avocatul a ţinut să-i spună încă o dată lui Dorel că-l vor da în judecată.
— Domnule avocat, vreţi să vedeţi un elefant?