Rareş Bogdan, venituri cât Carmen Avram şi Adrian Ursu la un loc: Fostul jurnalist a încasat bani de la Hotel Phoenicia al lui Mohammad Murad, un afacerist promovat de Realitatea TV şi apropiat de Mihai Tudose (FOTO)

Rareş Bogdan şi Carmen Avram sunt cele două surprize de pe listele PNL, respectiv PSD, pentru alegerile europarlamentare din luna mai. Cei de la Supervizor au consultat declaraţiile de avere a celor doi foşti jurnalişti şi au descoperit că Rareş Bogdan a avut venituri totale pe 2018 cât Carmen Avram şi soţul său, Adrian Ursu, la un loc.

Astfel, Rareş Bogdan încasa de la postul Realitatea TV aproximativ 5.000 de euro, veniturile totale ale candidatului PNL la europarlamentare ridicându-se la aproximativ 13.000 de euro pe lună.

În declaraţia de avere depusă pe 26 martie, Rareş Bogdan a trecut 276.000 lei (o medie de 23.000 lei/lună) de la REALITATEA TV; 280.854 lei – dividende şi 21.633 lei salarii de la TREND COMMUNICATION SRL Cluj-Napoca; respectiv 166.615 lei de la PHOENICIA EXPRESS SRL Bucureşti în urma unui contract de imagine.

Politică - 13 nov, 21:53

Carmen Avram: Marcel Ciolacu nu-l sprijină absolut deloc pe George Simion. Dacă se demonstrează că nu e vorba despre spionaj și întâlniri cu agenți, Simion devine martir (VIDEO)

La bugetul de anul trecut al familiei s-au mai adăugat 1.008 lei alocaţia fiului, 144.000 lei salariile soţiei (jurist la TRANSFEROVIAR GRUP SA Cluj-Napoca), 6.360 euro din închirierea unui apartament (530 euro pe lună în valoare netă pentru un apartament de 100 mp!) şi 50.000 euro donaţie de la socri.

Potrivit declaraţiei de avere, Carmen Avram a câștigat în 2018, în total, 295.488 lei, puţin peste 63.000 de euro, net.  Soțul său, jurnalistul Adrian Ursu, de la Antena 3, a avut venituri mai mari, de peste 537.000 de lei. Dacă e să cumulăm veniturile celor doi obţinem un total la nivelul celui câştigat de Rareş Bogdan în 2018.

Din declaraţia de avere a lui Rareş Bogdan, un venit interesant este cel privind drepturile de imagine primit de la Phoenicia. Această companie aparţine lui Mohammad Murad, președintele Federaţiei Patronale din Turism.

Legătura Rareş Bogdan – Hotel Phoenicia/ Mohammad Murad

Reamintim că iulie 2017 lansarea Hotelul Royal Phoenicia din Mamaia a fost un eveniment transmis în direct de Realitatea TV cu participarea lui Rareş Bogdan şi a premierul de atunci Mihai Tudose, alături de majoritatea miniştrilor. Liviu Dragnea a fost, de asemenea, prezent, dar şi mai mulţi lideri PNL. (Detalii AICI)

Foto: Facebook/ Sorina Matei

De altfel, Mohammad Murad apare invitat la Realitatea TV extrem de des, fiind unul dintre afaceriştii promovaţi intens în materiale postului de televiziune şi în emisiunile de pe acest canal TV.

Alături de fratele său, acesta deține în România companiile Glina – producție de conserve din carne, Valahia 2002 – prelucrarea și conservarea legumelor și fructelor, semipreparate congelate din carne, Sima Prod – fabricarea condimentelor, Roman Investments – prelucrarea și conservarea legumelor și fructelor. Frații Murad dețin și marca de conserve din pate Mandy Foods și lanțul de restaurante fast-food Spring Time.

Frații Murad mai activeaza atât in domeniul construcțiilor, cât și în cel hotelier, Mohammad Murad, cel mai mare dintre cei trei frați, controlând compania de construcții Triumf Construct, lanțul de hoteluri Phoenicia din București și hotelurile Amfiteatru, Panoramic, Belvedere (Neptun-Olimp), Majestic (Mamaia, Olimp și Jupiter), Perla (Mamaia) și Forum (Costinești).

Acest contract încheiat de Phoenicia cu Rareş Bogdan vine şi în condiţiile în care societatea Realitatea Media este în insolvenţă de peste 7 ani, iar regulile de încheiere de contracte de asociere sau promovare sunt puţin diferite având în vedere că trebuie reţinuţi bani pentru plata datoriilor către stat.

Datoriile Realitatea Media

Realitatea TV a încheiat anul 2018 cu datorii de 127 de milioane de lei la stat, potrivit datelor ANAF, citate de Supervizor. Realitatea Media SA Bucureşti, deţinătoarea licenţelor audiovizuale pentru Realitatea TV şi Realitatea FM, a intrat în insolvenţă în septembrie 2011, la propria cerere.

În momentul deschiderii procedurii de insolvență, datoriile societăţii erau de puţin peste 36 milioane lei.

Astfel în cei aproape șapte ani și jumătate, de la începutul procedurii și până la sfârșitul lui 2018, datoriile Realitatea au crescut de 3,5 ori sau cu 90.952.255 lei, mai arată sursa citată.

În 2018, ANAF a cerut de două ori trecerea Realitatea Media la faliment, solicitările fiind respinse de două ori de către instanță.

De asemenea, pe 19 decembrie 2018, Tribunalul Bucureşti, prin judecător sindic Mariana Moncea a confirmat planul de reorganizare al debitoarei Realitatea Media SA.

Acţionarii majoritari ai societăţii Realitatea Media SA sunt Cozmin Guşă şi Măricel Păcuraru. Guşă a declarat că el şi Păcuraru sunt acţionarii majoritari, cu 80%, ai Realitatea Media SA, printr-un offshore din Cipru, precizând că, la momentul respectiv, exista un proces în derulare în respectiva ţară pentru ca justiţia să le recunoască oficial această calitate.

Maricel Păcuraru, patronul postului Realitatea TV, a fost condamnat, în 2014, de Curtea de Apel Bucureşti, la patru ani de închisoare în dosarul privind poliţele de asigurare pentru angajaţii Poştei Române, în care a fost calculat un prejudiciu de aproximativ 18 milioane de lei.

Păcuraru a fost pus în libertate în 2017 de o instanţă din Brăila, după ce a efectuat 815 zile din pedeapsa totală de 1.460 de zile.

Scandalul insolvenței televiziunii Realitatea TV a fost ținut mulți ani sub preș. În 2015, ANAF a sesizat Consiliul Superior al Magistraturii în legătură cu presupuse ilegalități și nereguli în dosarul de insolvență al Realitatea Media. Reprezentanții Fiscului susțineau atunci că televiziunea „este lăsată să-și continue activitatea, acumuland datorii noi (…)”, iar șansele creditorilor de a-și recupera măcar parțial creanțele „sunt deja compromise”. Cu toate acestea, Inspecția Judiciară a apreciat la acea vreme că „nu au fost constatate indicii” referitoare la abateri disciplinare sau deontologice în cazul judecătoarei Mariana Moncea, care a judecat cazul.