Raportul MCV pe anul 2015: Critici pentru Parlament, laude pentru DNA și Instanța Supremă. Vezi INTEGRAL documentul

Miercuri s-a dat publicității raportului MCV întocmit de Comisia Europeană pentru anul 2015 în care se vorbește despre Parlamentul căruia i se aduc critici, la polul opus aflându-se DNA și ÎCCJ.

Astfel, în această perioadă s-a „constatat progrese susținute, ce par durabile, în mai multe domenii (…), în special prin acțiunile întreprinse de principalele instituții judiciare și de integritate în scopul combaterii corupției la nivel înalt”.

În document se face referire la independența justiției, analiști ajungând la concluzia că numirea unui nou procuror-șef al DIICOT este considerată ca „fiind un test important”, procedura fiind transparentă și previzibilă, dar a beneficiat și de „cooperarea clară dintre Ministerul Justiției și CSM”.

Politică - 20 nov, 22:55

Ciolacu: Mînzatu a fost validată ca vicepreşedinte al Comisiei Europene. Din păcate, unii din țară au uitat că la Bruxelles suntem toți români, că trebuie să tragem pentru România indiferent de ideologie

Anul acesta, însă, numirile în posturi-cheie și rezultatele „vor constitui un test important pentru capacitatea sistemului judiciar de a menține procesul de reformă într-o perioadă de schimbări”.

CITEȘTE AICI ÎNTREG RAPORTUL MCV

Reprezentanții Comisiei afirmă că toate aceste posturi – numirea unui președinte al CSM, procuror-general și procuror-șef al DNA au nevoie de proceduri clare, deschise și predefinite.

„Pe termen mai lung, ar trebui introdus prin lege un sistem mai robust și independent de numire a procurorilor de rang înalt: la nivel legislativ nu există criterii pentru a se asigura cel mai înalt nivel de competențe profesionale și integritate, iar procedura de numire actuală comportă o componentă politică puternică, având în vedere rolul pe care îl are în cadrul acesteia  ministrul  justiției”, scrie în document.

În ceea ce privește urmăririle penale și condamnarea unui număr mare de politicieni din România pentru corupție, oficialii europeni susțin că „este un semn că tendința subiacentă este pozitivă și că nicio persoană care comite o infracțiune nu se situează mai presus de lege”.

O critică vine la adresa Noului Cod Penal și noului Cod de procedură penală intrate în vigoare în urmă cu doi ani pentru că „ținta stabilității pare a fi la fel de îndepărtată”.  Mai precis, stabilitatea făcea referire la un mediu legislativ propice acestora.

Nu sunt omise nici viitoarele alegeri locale când se vorbește despre cadrul de integritate, acestea „vor constitui un test-cheie”, în condițiile în care „noua lege electorală prevede în mod expres că persoanele excluse de la alegeri printr-o hotărâre judecătorească nu pot candida la alegeri”, iar „ANI are responsabilitatea specifică de a verifica  declarațiile  de  avere  ale  tuturor  candidaților”.