Comisia Europeană a publicat miercuri raportul privind statul de drept în România 2024. Documentl consemnează faptul că România a făcut câteva progrese suplimentare în finalizarea procesului inițiat pentru a lua în considerare recomandările Comisiei de la Veneția privind legile justiției.
De asemenea, sunt evidențiate unele progrese suplimentare în ceea ce privește asigurarea resurselor umane adecvate pentru sistemul de justiție, inclusiv pentru serviciile de urmărire penală, ținând cont de standardele europene privind resursele pentru sistemul de justiție.
Unele progrese în ceea ce privește luarea de măsuri, în special la nivel operațional, pentru a aborda preocupările rămase cu privire la investigarea și urmărirea penală a infracțiunilor din sistemul judiciar, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând cont de standardele europene.
Pe de altă parte, nu a avut loc niciun progres în ceea ce privește introducerea regulilor de lobby pentru deputații în Parlament.
Nu există progrese în ceea ce privește consolidarea regulilor și mecanismelor de îmbunătățire a guvernanței independente și a independenței editoriale a mass-media de serviciu public, ținând cont de standardele europene privind mass-media de serviciu public.
Niciun progres în ceea ce privește asigurarea unor consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
Comisia recomandă României să ia măsuri, în special la nivel operațional, pentru a asigura investigarea și urmărirea eficientă a infracțiunilor din justiție, inclusiv în ceea ce privește infracțiunile de corupție, ținând cont de standardele europene.
Întărirea eforturilor pentru a asigura consultări publice eficiente înainte de adoptarea legislației.
Potrivit raportului, achizițiile publice rămân un sector cu un risc ridicat de corupție și, deoarece este un sector cu prioritate ridicată, se iau măsuri pentru a identifica care domenii și proceduri sunt cele mai predispuse la corupție în achizițiile publice.
Eurobarometrul Flash privind atitudinile întreprinderilor față de corupție în UE arată că 35% dintre companiile din România (media UE 27%) cred că corupția le-a împiedicat să câștige o licitație publică sau un contract de achiziție publică în practică în ultimii trei ani.
Numărul de avertismente de integritate emise de sistemul electronic pentru prevenirea conflictelor de interese în achizițiile publice a continuat să fie stabil în ultimii patru ani, în timp ce în octombrie 2023, acesta a identificat un potențial conflict de interese într-o procedură de achiziții publice de aproximativ 1,4 miliarde euro.
Percepția experților și a directorilor de afaceri este că nivelul corupției în sectorul public rămâne ridicat. În indicele de percepție a corupției din 2023 al Transparency International, România are scorul 46/100 și ocupă locul 25 în Uniunea Europeană și locul 63 la nivel global.
Această percepție a fost relativ stabilă în ultimii cinci ani. Eurobarometrul special privind corupția din 2024 arată că 75% dintre respondenți consideră că corupția este răspândită în țara lor (media UE 68%) și 51% dintre respondenți se simt personal afectați de corupție în viața lor de zi cu zi (media UE 27%).
În ceea ce privește întreprinderile, 94% dintre companii consideră că corupția este răspândită (media UE 65%) și 71% consideră că corupția este o problemă în desfășurarea afacerilor (media UE 36%). În plus, 46% dintre respondenți consideră că există suficiente urmăriri penale reușite pentru a descuraja oamenii de la corupție.
Răspunsul legislativ întârziat privind termenul de prescripție a continuat să aibă ca rezultat închiderea multor cazuri de corupție și anularea condamnărilor.
Hotărârea Curții Constituționale (CCR) din 26 aprilie 2018, prin care a constatat că întreruperea termenului de prescripție conform Codului penal este neconstituțională, iar adoptarea întârziată a unei Ordonanțe de Urgență a Guvernului la 30 mai 2022, care umple golul juridic, s-a soldat cu mult mai scurte termene de prescripție pentru toate cazurile din această perioadă.
575 de dosare de corupție și infracțiuni asimilate au fost suspendate la nivelul parchetelor în anul 2023 ca urmare a hotărârilor CCR și ÎCCJ privind termenul de prescripție, care au implicat 297 de suspecți și inculpați.
În anul 2023, pentru cauzele deduse judecătorilor de către DNA, instanțele au încetat procedurile în privința a 383 de inculpați, dintre care 364 au fost liberați pentru că dosarul acestora a ajuns la termenul de prescripție a răspunderii penale.