Raportul CE pe justiția din România: Trebuie accelerate procesele în cazurile de corupție la nivel înalt

Comisia Europeană a făcut public raportul privind evoluţia justiţiei din România, un raport relevant inclusiv în ceea ce priveşte aderarea ţării noastre la Spaţiul Schengen. Potrivit unui proiect obţinut de Mediafax, raportul prezintă o tendinţă pozitivă a reformelor din România.

De asemenea, Executivul UE precizează că îmbunătăţirea responsabilizării justiţiei rămâne o provocare importantă, România neangajându-se încă într-o reformă profundă a sistemului disciplinar în justiţie.

Concluziile Comisiei Europene:

-România a răspuns rapid la recomandarea Comisiei și a adoptat un nou cadru juridic pentru Agenția Națională pentru Integritate. ANI a fost în funcțiune în acest nou cadru și a început să își demareze anchetele

-Autoritățile au hotărât să efectueze revizuiri ale sistemului judiciar și ale achizițiilor publice și să facă o evaluare a politicii anticorupție

-În aceeași perioadă, DNA a continuat să aibă cazuri rezolvate în cauze legate de corupție. Am văzut de asemenea și un  număr de provocăr importante de care România, ca și Bulgaria, trebuie să se ocupe în următorul an

-Progresele înregistrate în lupta împotriva corupției  trebuie continuate. Mai multe cazuri de nivel înalt au fost întârziate în instanță mai mulți ani și s-au luat foarte puține măsuri în acest timp. Trebuie luate măsuri urgente pentru a accelera aceste procese și pentru a preîntâmpina ca ele să fie încheiate din cauza atingerii termenului de prescripție

-Lupta împotriva corupției trebuie să fie o prioritate și să fie coordonată cu ajutorul unei noi strategii anticorupție robustă

-Este nevoie de măsuri urgente pentru a îmbunătăți procesul de recuperare a bunurilor obținute în urma faptelor criminale și de a lupta împotriva spălării banilor și a conflictelor de interese în gestiunea banilor publici

-Trebuie să se dovedească fapte mai bune în ceea ce privește confiscarea activelor nejustificate și în luarea unor sancțiuni stricte în cazuri de incompatibilitate

-Pentru a accelera pasul reformei, România trebuie să ia măsuri active pentru intrarea în vigoare a Codului Civil și pentru adoptarea unui plan de implementare pentru cele trei coduri rămase, care vor fi introduse începând cu 2012. De asemenea, trebuie să creeze un cadru de cooperare cu societatea civilă și cu sitemul judiciar, astfel încât să faciliteze adaptările structurale necesare la noul sistem judiciar

-Consiliul Suprem al Magistraturii, nou înființat, trebuie să își dovedească angajamentul pentru reformă prin rezultate concrete.

Citește AICI raportul integral al Comisiei Europene.

http://static.mediadirect.ro/player-preload/swf/preloader/preloader.swf

Oficialii UE mai notează că România a făcut demersuri pentru îmbunătăţirea procedurilor judiciare şi pregăteşte intrarea în vigoare a noilor coduri, care constituie fundamentul pentru un proces judiciar modern, iar DNA continuă lupta convingătoare în cazurile de corupţie la nivel înalt. În opinia CE, se impune a se acorda luptei împotriva corupţiei o prioritate mai evidentă şi să fie coordonată cu sprijinul unei noi strategii anticorupţie comprehensivă şi robustă.

Raportul notează că sunt necesare măsuri urgente pentru a îmbunătăţi recuperarea produselor infracţiunii, urmărirea spălării banilor şi protecţia împotriva conflictelor de interese în gestionarea fondurilor publice, iar rezultate mai bune ar trebui demonstrate în domeniul confiscării bunurilor nejustificate şi în aplicarea de sancţiuni descurajatoare în cazuri de incompatibilităţi.

Pentru creşterea ritmului reformei judiciare în următoarea perioadă, CE spune că România ar trebui să adopte un plan de implementare a Codului civil şi pentru celelalte trei noi coduri care urmează a fi introduse în 2012 şi să creeze un cadru de cooperare împreună cu magistraţii şi cu societatea civilă pentru a facilita ajustările structurale necesare ale sistemului judiciar. De asemenea, oficialii europeni notează că au fost aplicate puţine sancţiuni în cazurile constatate de Agenţia Naţională de Integritate , cele aplicate fiind nesimnificative, iar deciziile instanţelor pe conflicte de interese în zona achiziţiilor publice vin târziu.

Documentul care va fi publicat miercuri are relevanţă şi în ceea ce priveşte intrarea României în Schengen, în contextul în care reprezentanţi ai unor state UE au declarat că o decizie privind calendarul intrării ţării noastre în acest Spaţiu va fi stabilit în funcţie de stadiul şi ritmul reformelor din justiţie, aşa cum sunt relevate de raportul MCV.

Raportul anual de monitorizare are anul acesta o importanţă specială, întrucât în funcţie de progresele semnalate, o decizie va fi luată de state membre ale UE privind admiterea în Spaţiul Schengen a frontierelor aeriene române în această toamnă.

Raportul MCV care va fi publicat la 20 iulie reflectă corect progresele înregistrate în reforma justiţiei, potrivit semnalelor primite, a declarat, recent, ministrul de Externe, Teodor Baconschi, el adăugând că există şi „un spaţiu” în care vor fi formulate nişte obiecţii.

Ministrul Justiţiei, Cătălin Predoiu, declara, la jumătatea lunii iunie, după o întâlnire cu preşedintele Comisiei de afaceri europene din Bundestag, Gunther Krichbaum, că se aşteaptă la un raport de evaluare obiectiv şi echilibrat, care să reflecte progresele evidente înregistrate în ultimul an, evidenţiind ireversibilitatea reformelor şi susţinerea clasei politice pentru acest proces.

Au existat voci, în special din partea Olandei, dar şi a Germaniei, care au susţinut că decizia finală privind aderarea României şi Bulgariei la spaţiul Schengen este condiţionată de un raport favorabil privind MCV. Ministrul Justiţiei Cătălin Predoiu a apreciat această condiţionare ca fiind artificială.

Ambasadorul Franţei la Bucureşti, Henri Paul, a declarat, într-un interviu pentru MEDIAFAX, că cel mai bun lucru pe care pe care îl poate obţine România în ceea ce priveşte aderarea la Spaţiul Schengen este sfârşitul lui 2012, varianta cea mai rea fiind aceea de a nu adera niciodată.