Speranța de viață a scăzut la nivelul din urmă cu 14 ani în România. Care sunt principalii factori determinanți
În perioada pandemiei, speranța de viață la naștere în România a scăzut dramatic, mai exact până la 72,9 ani. Ultimele date arată că s-a ajuns din nou la nivelul înregistrat în urmă cu 14 ani.
Un alt lucru alarmant de precizat este că România nu a reușit să revină la valorile asemănătoare cu cele din anul 2019, așa cum s-a întâmplat în alte țări din Europa.
Țara noastră se află printre statele cu cele mai mici valori din Uniunea Europeană atunci când vine vorba de speranţa de viaţă la naştere, iar din cauza pandemiei acest fenomen s-a accentuat, conform Digi24.ro.
Speranța de viață din România a scăzut la nivelul din urmă cu 14 ani
Dacă în anul dinaintea pandemiei, speranța de viață la naștere a fost de 75,6 ani, în anul 2021 a scăzut cu 2,7 ani, până la 72,9, ceea ce înseamnă dublu față de media europeană. Anul trecut, nivelul mediu al speranţei de viaţă din ţările Uniunii a fost de 80,1 ani.
De asemenea, persoanele de sex feminin din Uniunea Europeană trăiesc, în medie, cu 5, 6 ani mai mult decât bărbații. În schimb, în România diferența este mai mare, de 7,3 ani, conform datelor prezentate de sursa citată.
În plus, un român după ce se pensionează mai trăiește, în medie, doar 14,7 ani, ceea ce înseamnă mai puțin cu 2,2 ani față de media din anul 2019. Pe de altă parte, în Italia sau în Suedia, media a fost de aproape de 21 de ani în 2021.
Astfel că, specialiștii atrag atenția că printre factorii determinanți ai aceste probleme se numără consumul de alcool în exces, fumatul, alimentația nesănătoasă și activitatea fizică redusă.
Cum arată sistemul de sănătate din România
Conform unui specialist, Victoria Stoiciu spune că speranța de viață are o mare legătură cu starea de sănătate a populației. Sistemul de sănătate din România este unul dintre cele mai precare din UE.
De asemenea, specialistul a mai precizat că „Dacă ne uităm la numărul medicilor de familie, de exemplu, pentru că medicina primară joacă un rol important în sănătatea populației, constatăm că în afară de regiunea București – Ilfov, în restul țării numărul de cabinete de medici de familie de fapt a scăzut față de acum 10 ani.
Mai există și factori legați de condițiile de trai și de viață. De la alimentație – să ne uităm care e coșul alimentar al românilor, știm foarte bine că avem unul dintre cele mai mici consumuri de legume și fructe din UE sau la sport, avem o populație sedentară, și până la condițiile de muncă, pentru că spre deosebire de alte state din UE avem o mare parte a populației care e ocupată în construcții sau industrie, care vin la pachet cu boli profesionale.” a mai adăugat specialistul, conform sursei citate.