Raport Freedom House: România continuă să aibă probleme în privinţa independenţei justiţiei şi a presei

România este deficitară în continuare la capitolul democrație, se artă într-un raport al Freedom House.  În pofida avansului pe care justiția l-a luat în ultimii ani, procesul electoral din 2014 a înregistrat un declin, ceea ce a adus un minus la capitolul imagine țării noastre.

Raportul „Nations In Transit” monitorizează dezvoltarea democratică a 29 de națiuni din fosta URSS, Balcani și Europa Centrală., menționează ziare.com.

Democratie semi-consolidată în clasamentul Freedom House,România a primit un scor de 3,46 pentru perioada 1 ianuarie-31 decembrie 2014, neschimbat față de anul precedent (pe o scara de 1 la 7, în care 1 este cel mai înalt nivel de progres democratic).

Deși am înregistrat salturi substanțiale din 1989 până acum, unii stâlpi ai guvernării democratice, în special independența justiției și presa liberă,  sunt deficitari.

Raportul arată că românii sunt nemulțumiți de multele ordonanțe de urgență pe care parlamentarii le votează de pe o zi pe alta, ocolind astfel procesul legislativ.

Cu toate acestea, DNA a avut un an de succes. Procurorii anticorupție au pus sub acuzare mai mulți foști miniștri într-un scandal de corupție și trafic de influență ce cuprinde patru Guverne succesive. Justiția a obținut condamnări în numeroase cazuri care trenau de ani de zile.

Raportul Freedom House, pe categorii:

Guvernanță națională democratică. Ruperea alianței stânga-dreapta în februarie a generat instabilitate politică și pierderea legitimității Guvernului lui Ponta, care a reușit totuși să își păstreze majoritatea politică. Mai multe partide și alianțe s-au format în vară și atât PSD cât și PNL au lucrat pentru câștigarea prezidențialelor. Nouă coaliție a continuat să conducă în majoritate prin ordonanțe de urgență, cu prea puțină consultare. Ratingul României pentru guvernare naționala democratică rămâne de 3,75.

Procesul electoral. Două alegeri au avut loc în 2014. Românii au votat pentru reprezentanții în Parlamentul European în mai și au ales un nou președinte în noiembrie. Restricțiile birocratice asupra votului diasporei române în timpul prezidențialelor a ridicat semne de întrebare cu privire la imparțialitatea Guvernului Ponta și de terminării sale de a organiza alegeri libere și corecte. Din cauza abuzului de resurse administrative în timpul campaniei și neregulilor în votul diasporei, ratingul României privind procesul electoral scade de la 3,00 la 3,25.

Societatea civila. Lipsa de finanțare și capacitate instituțională continuă să pună probleme sectorului non-profit. O nouă lege cu privire la voluntariat, adoptată în mai, nu va schimba semnificativ situația. ONG-urile au influențat agenda publică în câteva chestiuni, în special prin proteste și mijloace informale. Ratingul României la acest capitol rămâne neschimbat, la 2,50.

Independenta presei. Condițiile economice precare au continuat să afecteze independența presei. Consiliul Național al Audiovizualului nu și-a putut îndeplini atribuțiile pentru că și-a peirdut cvorumul în mijlocul campaniei prezidențiale. Politicienii încearcă să restricționeze libertatea presei prin criminalizarea calomniei și dezvăluirii de informații ce au legatură cu anchetele penale. Presa din România continuă să fie finanțată în mod netransparent, inclusiv companii offshore și publicitate de stat. Ratingul României rămâne neschimbat, la 4,25.

Guvernanța locală democratică. O ordonanță de urgentă din august a suspendat legea statutului aleșilor locali și a permis acestora să își schimbe afilierea politică timp de 45 de zile, fără a-și pierde mandatul. Guvernul a spus că a încercat astfel să rezolve un impas creat la nivel local după ruperea alianței PSD-PNL. Criticii au spus că scopul adevarat al Guvernului a fost să controleze oficialii locali înainte de prezidențiale. Ratingul României rămâne neschimbat, la 3,00.

Independența justiției. În pofida unui număr impresionant de condamnări pentru corupție în 2013 și 2014, justiția însăși nu este liberă de corupție. Judecătorii condamnați pentru corupție au continuat să primească pensii mari, însă o lege adoptată în iulie ar putea pune capăt acestei practici. Luptele pentru putere din CSM ai dezvăluit influența politicienilor asupra justiției. Ratingul României pentru sistemul de justiție rămâne de 3,75.

Corupție. 2014 a fost cel mai de succes an al DNA, care a obținut condamnarea unui oligarh media cunoscut pentru opoziția la eforturile anti-corupție. Procurorii DNA au expus și un scandal masiv de corupție prin dezvăluirea unei rețele de trafic de influență care a traversat patru Guverne succesive. Impactul social al condamnărilor rămâne limitat din cauza implicării active a politicienilor care obstrucționează justiția. Ratingul României pentru corupție se îmbunătățeste de la 4 la 3,75.