”Birocrația ne omoară cu zile”. Filmul transferului în Belgia al pacientului cu arsuri grave: ”Imbecilitate, incompetență, nepăsare și un sistem bolnav. Suntem un stat nefrecventabil, în care niciun alt stat nu mai are încredere”

Publicat: 02 11. 2018, 17:21
Foto: Pavel Popescu / Facebook

Birocrația din România omoară oameni cu zile. Aceasta este concluzia care se desprinde din situația dramatică în care se află tânărul rănit grav în incendiul din Piatra Neamț. Totul se putea termina cu o tragedie din cauza hățișurilor birocratice, dar, în cele din urmă, cu eforturile unor persoane, bărbatul a fost transferat la un spital din Belgia, care îi poate oferi tratamentul pe care nu l-ar fi primit aici, în România.

Într-o postare pe Facebook, deputatul PNL Pavel Popescu a povestit pe larg cât de greu i-a fost lui, Ministrul Sănătății, dar și altor persoane să obțină transferul rănitului în Belgia.

Pavel Popescu a povestit că a trebuit să dea numeroase telefoane până să descopere unde anume este internat tânărul. O altă problemă a fost că avea nevoie de copia de buletin al victimei, dar toate lucrurile acesteia arseseră în incendiul. Într-un final, Popescu a reușit să obțină datele persoanei.

Pavel Popescu a reușit apoi să găsească un loc pentru victimă la un spital din Belgia și a luat legătura cu Ministrul Sănătății, Sorina Pintea, pentru efectuarea transferului.

Iar de aici lucrurile se complică și mai mult:

”9. 20:56, trimit către Serge, Sorina Pintea și doctorul Arafat cererea oficială de transfer, cu datele pacientului. Comunic cu Raed Arafat prin sms și îmi confirmă că a inceput organizarea pentru transfer.
10. 21:40 primesc un email de la Serge dar și un mesaj pe telefon în care îmi spune: pacientul nu poate fi acceptat din cauză că plățile pentru cei doi mineri pe care îi transferasem în luna iulie nu au fost făcute. Directorul spitalului, dorea astfel un avans de 15.000 de euro. Între timp, primesc de la Sorina Pintea actele medicale și le trimit spre evaluare lui Serge.
11. Alexandru intră de urgentă în operație pentru a fi stabilizat. Noi, căutam soluții. Se încearcă varianta unei scrisori de garanție din partea MS cum că plata se va face. Nu este acceptată tocmai pentru că, și pentru cei doi pacienți din iulie, o astfel de scrisoare a fost trimisă, dar plățile nu au fost primite. Deci nu mai aveam credibilitate. Stabilim că dimineața la 08:30 se face plata celor 15.000 de euro avans pentru pacient”,
povestește Pavel Popescu, în postarea de pe Facebook.

În tot acest timp, Alexandru era încă instabil, deci netransportabil.

După eforturi îndelungate ale Sorinei Pintea, plata se face abia a doua zi, în jurul orei 10.30. Dar problemele nu s-au oprit aici:

”Imediat îl sun pe directorul spitalului din Charleroi care îmi spune că fiind zi de sărbătoare, nu poate verifica plățile. Mai mult, îmi spune că nu poate accepta pacientul decât dupa efectuarea plăților și pentru cei doi mineri transferați în iulie (28.000 de euro). Îl rog din suflet să facă o excepție dar îmi spune că nu mai poate avea încredere în statul român. O informez pe Sorina Pintea. Începe un calvar birocratic între Casa de Asigurări de Sănătate și Casa de Pensii care nu putea decide dacă poate face plata deoarece în cazul celor doi mineri, Casa de Pensii ar fi trebuit să o facă, fiind considerat accident de muncă. Timpul se scurge și logodnica, tatăl și mama lui Alexandru mă sunau plângând, implorându-mă să facem tot posibilul. Medicii le spuneau că trebuie transferat urgent. Sorina Pintea cauta soluții după ce făcuse prima plată. Vreau să subliniez că există niște proceduri clare de plată, din păcate, mult prea birocratice. Trebuia să trecem peste ele. O sun pe Sorina Pintea din nou. Disperare. Birocrația dintre cele două case ne omora.

15. O sun pe Olguța Vasilescu (în subordinea ei fiind Casa de Pensii). O sun pe Viorica Dăncilă. Îl sun pe Liviu Dragnea. Niciunul nu îmi răspunde”, continuă relatarea Pavel Popescu.

În jurul orei 10.40, deputatul liberal ajunge la Guvern, pentru a cere ajutorul direct premierului Viorica Dăncilă. Dăncilă îi dă lui Pintea Ok-ul pentru plată.

”Brusc, directorul spitalului îmi spune că nu poate verifica plățile din cauza zilei libere de ieri, din Belgia. Începe haosul și stresul maxim. O sun pe Sorina Pintea care sună la Ambasada Belgiei. Apoi la MS belgian. La fel fac și eu. Ramona Strugariu duce negocieri cu directorul spitalului. Îl sun și eu din nou. Tensiune, frustrare, nervi. Între timp, familia lui Alexandru sună disperată să grăbească transferul. Avionul pregătit de ISU, SMURD și MAPN nu poate decola până nu are acceptul spitalului, datele aeroportului, cât și persoana de contact. Ramona trimite un email final de convingere. Sorina Pintea îmi confirmă deblocajul birocratic. Avionul are undă verde. 16:30, avionul decolează de la Iași, cu Alexandru, scrie Popescu.

Realitatea este, mai scrie el, că România nu poate îngriji nici măcar un mare ars. Și că medicii români sunt bine pregătiți, dar nu au efectiv cu ce lucra. Iar cele trei centre de mari arși nu pot fi folosite pentru că nu sunt dotate.

După 3 ani în care am repetat mereu faptul că în România nu exista NICIUN pat pentru tratarea unui mare ars, ci doar improvizații, MS Sorina Pintea recunoaște acest lucru. În tot acest timp s-au vehiculat variante cu 5, 8, 10, 11 paturi. Medicul chirurg belgian care l-a operat azi noapte pe Alexandru ne-a spus că operația de la Iași pare a fi făcută de niște amatori. Vă spun eu de ce: pentru că doctorii aceia minunați care l-au operat și l-au stabilizat, nu au NIMIC. Nu au dotări, opereză cu ce pot. Au doar jurământul pe care l-au făcut atunci când au decis să pășească pe acest drum. Avem 3 centre de mari arși care ar putea reprezenta o variantă cât de cât OK pentru tranziția spre un standard european. Din păcate, nu sunt dotate. Din cauza imbecilității, incompetenței și nepăsării unor funcționari publici și a unui sistem bolnav. Suntem un stat nefrecventabil. În care niciun alt stat nu mai are încredere”, concluzionează Pavel Popescu.

Acesta încheie, totuși, într-o notă optimistă, susținând că lucrurile se pot schimba: ”vă spun CLAR că există SOLUȚII. După ce am trecut de atâtea ori prin procesul acesta, vă garantez că se pot schimba lucruri, într-un timp record. Nu mai există scuze. Fapte, nu vorbe!”.