Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca: Românii, sistemul de sănătate și pandemia
Ȋncepem, deja, să căpătăm experiență ȋn fața pandemiei de coronavirus. Lăsȃnd la o parte experiențele medicale, ȋncercăm să ȋnțelegem modul ȋn care pandemia a schimbat cursul lucrurilor, dar mai ales ne uităm cu atenție spre viitor. Ne ȋntrebăm, cel puțin ȋn acest moment retoric, cum va arata lumea noastră după pandemie?! Ne-am obișnuit cu idee că, ȋn prezent, viața ȋn timpul pandemiei este modificată. Acum cȃteva luni părea aproape ireal să ne gȃndim la un asemenea prezent restricționat. Trăind și savurȃnd parfumul democrației ne-am blocat ȋn fața unor ordonanțe militare care au afectat libera deplasare. Suspendarea unor drepturi și libertăți au părut la ȋnceput de neconceput. Ȋnsă, imediat, populația a ȋnțeles că toate aceste măsuri adoptate au venit numai ȋn sprijinul sănătății oamenilor. Acceptarea și implementarea ȋn viețile noastre a măsurilor de distanțare socială și izolare la domiciliu reprezintă cel mai bun exemplu de maturitate democratică și responsabilitate civică. Pandemia nu este altceva decȃt o criză mondială cu multiple și profunde conotații. Pe unele le-am descoperit deja, dar pe altele probabil le vom percepe mult mai tȃrziu.
Cea mai mare presiune a fost resimțită de sistemele de sănătate publică. Am ȋnregistrat peste tot ȋn lume un aflux masiv de pacienți. Si nu discutăm de pacienți obișnuiți. Avem de ȋngrijit pacienți cu o boală infecțioasă cu mare contagiozitate. De această data nici măcar măsurile de diagnostic și tratament nu au fost ușor de găsit, avȃnd ȋn vedere că lumea medicală a fost pusă ȋn fața unui virus nou, necunoscut. Au trebuit elobarate ȋn dinamică metode de diagnostic, dar mai ales de tratament. Nu sunt de neglijat aspectele ce tin de riscul de contaminare. Personalul medical a trebuit să fie dotat cu echipamente de protecție.
Anul 2020 este anul ȋn care fiecare țară din lume a fost nevoită să ȋși asume sistemele de sănătate publică. Pandemia de coronavirus a tras cortina sistemelor sanitare. Fiecare țară și-a prezentat, asemenea unei defilări, sistemul de sănătate pe care ȋl deține. Presiunea determinată de această criză sanitară a scos ȋn evidență disfuncționalitățile reale, dar ascunse ale sistemului de sănătate. Cosmetizarea lor nu a mai fost posibilă, iar promisiunile politrucilor nu au mai avut niciun efect. Ȋn fața unui pandemii, anticipȃnd riscurile personale la care se expun, unele cadre de conducere au preferat să fugă ȋn mijlocul luptei. Au fugit, de fapt, de sistemul creat tocmai de ei. Pandemia nu a scos ȋn evidența doar deficiențele sistemelor de sănătate, ci a adus ȋn prim plan imaginea incompetenței și mediocrității pusă ȋn frunte. Există unele domenii ȋn care modiocritatea și incompetența unor persoane poate ucide. Sistemul sanitar este unul din ele. Cei care nu au demisionat din lașitate au fost demiși ȋn urma controalelor care au scos ȋn evidență modul ȋn care gestionau situația.
De fiecare dată cȃnd avem o problemă medicală privim către țările civilizate, uitȃndu-ne cu apreciere la modul ȋn care ȋși gestionează sistemul sanitar. Cheia succesului lor ține doar de capacitatea de a reforma sistemul de sănătate. Evoluția socială, tehnologică și științifică obligă sistemele de sănătate la o reformare periodică. Uneori este nevoie de schimbări radicale ȋn reforma sanitară care să corespundă realității. Cȃnd discutăm de sistemul de sănătate romȃnesc cu totii suntem de acord că există o serie de probleme ce țin de infrastructură, dar și de resursa umana. Ȋn mare parte infrastructura există este construită ȋnainte de 1989, avȃnd la baza conceptele acelor ani. Este nevoie de o infrastructură nouă și modernă care să corespundă rigurozității actuale. Discutăm mereu despre infecțiile nosocomiale, dar uităm să discutăm despre faptul că orice spital modern trebuie să respecte circuite funcționale. Aceste circuite funcționale sunt esențiale pentru scăderea riscului de infecție ȋn spital. Cu toate eforturile, ȋn unele spitale este imposibil să poți implementa circuite funcționale corecte. Deficitul resursei umane este o realitate confirmată de plecarea masivă din ultimii ani cadrelor medicale. Ȋn unele specialitați există deficite atȃt de mari, ȋncȃt activitatea medicală este puternic afectată. Deficitul de medici ȋn specialitatea Anestezie Terapie Intensivă ȋn unele zone face imposibilă desfășurarea activității chirurgicale. Pandemia de Covid-19 ne-a făcut să vedem toate aceste deficiențe ȋn toată claritatea lor. Ȋn plină criză sanitară globală nu putem să ȋncepem reformarea sistemului sanitar, dar imediat după trecerea pandemiei este nevoie urgentă de o reformă profundă și radicală ȋn sănătate. O reformă care să crează o infrastructură modernă capabilă să raspundă necesităților reale ale oamenilor. Deficitul de personal va trebui corectat, iar diferențele dintre zonele țării să fie cȃt mai mult estompate. Calitatea serviciilor de sănătate trebuie să fie cȃt mai compactă la nivel național. Ȋn ultimii ani s-au tot prezentat sumele uriașe investite ȋn sistemul de sănătate. Privind aceste date se poate ȋntelege că sistemul a primit alocări importante, punȃndu-se ȋntrebare, ȋn mod corect, de ce lucurile nu s-au schimbat ȋn bine?! Răpsunsul este simplu și ȋl putem regăsi ȋn politicile sanitare ale altor state care au ȋnțeles cu mult timp ȋnaintea noastră că peticirea pe ici pe col a unui sistem ȋnvechit și depășit moral și fizic va costa mai mult decȃt restartarea lui. Dacă vom privi costurile reformării sistemului pe termen scurt, s-ar putea concluziona că este aproape imposibil de realizat. Reforma unui sistem de sănătate ar trebui privită ȋn perspectivă. Un sistem de sănătate performant va scadea ȋn timp toate costurile indirecte generate de disfuncționalități. Chiar dacă ȋn ultimii ani s-au investit sume importante ȋn sănătate, eficiența obținută a fost modestă pentru că banii au fost consumați pe un sistem aflat ȋn avarie. De fapt , banii alocați nu au ȋmbunătățit sistemul și calitatea seriviciilor medicale, ci doar au salvat de la ȋnec un sistem ce se scufunda.
Dacă, dupa criza coronavirus nu vom demara imediat o reformă reală și profundă a sistemului de sănătate, cel mai probabil următoarea criză sanitară ne va găsi ȋn același punct. O reforma profundă nu se poate realiza decȃt printr-un proiect de țară pe care să ȋl implementăm ȋn următoarele decenii, indiferent de interesele politice.
DoctorRadu Țincu, Medic primar ATI la Spitalul de UrgențăFloreasca