Radu Țincu, medic primar ATI la Spitalul Floreasca: Cât de mortal este noul coronavirus

Despre cat de mortal este noul coronavirus s-a discutat aprins in ultimele luni. Ca de fiecare data am asistat la o scindare a societatii, formandu-se tabere pro sau contra. Unii au sustinut ca nu este nimic mai mult decat o banala viroza respiratorie si ca toate aceste masuri adoptate sunt exagerate. La polul opus au fost cei care au pus un accent deosebit pe latura apocaliptica a acestui virus. Societatea a fost supusa si altor scenarii care au determinat opinii diferite. Unii au fost au adeptii teoriei conspiratiei, considerand latura fabricata a virusului si faptul ca acest virus a fost deliberat “scapat” in populatie. Dupa aceasta teorie au urmat,ca intr-un lant de neoprit, alte si alte scenarii care au vizat interese economice globale. Opozantii conspiratiei mondiale au emis unele teorii mistice despre scopul si rolul acestei molime. Asa cum era de asteptat, in fata unei pandemii, mintea oamenilor genereaza o multitudine de idei si presupuneri. Este mult prea devreme pentru a trage concluzii corecte si documentate. Dar cel mai important aspect este legat de simplul fapt ca ne aflam fata in fata cu Covid-19, indiferent de sursa si scopul lui.

Revenind la paralela dintre coronavirus si gripa, trebuie spus faptul ca, nicidecum, nu se pot compara. Mortalitatea indusa de virusul gripal este cu mult mai mica decat cea determinata de Covid-19. Gripa are mortalitate de 0.1-0.2%, iar noul coronavirus intre 3-6%. Dar nu rata de mortalitate face cu adevarat diferenta. In fata gripei ne putem proteja prin vaccinare, iar daca se produce imbolnavirea exista un tratament antiviral specific. Niciunul din aceste aspecte nu se regaseste in cazul noului virus.

Privind catre mortalitatea indusa de coronavirus putem, deja, intelege faptul ca singura metoda dovedita de reducerea a riscului de infectare este reprezentata de masurile de distantare sociala si de igiena personala riguroasa. Acolo unde aceste masuri au fost adoptate precoce si implementate cu seriozitate, ritmul de imbolnavire a fost lent. De fapt, mortalitatea este indusa de o crestere a vitezei de contaminare a populatiei. Numarul mare de pacientii infectati va genera un numar proportional de pacienti spitalizati. Intre 10 si 14% din totalul pacientilor spitalizati vor necesita masuri de terapie intensiva. Este, cat se poate de clar, ca un aflux masiv de pacienti va pune in dificultate sistemul de sanatate. Va fi depasita infrastructura sanitara, dar si resursa umana. Cand se va depasi capacitatea sistemului de sanatate, practic, asistam la scenariul in care unii pacientii nu mai pot fi tratati, nemaiavand loc in spitale. Acest fapt va genera o mortalitate directa si imediata. Daca acest ritm accelerat de imbolnavire se mentine o perioada lunga de timp va determina o presiune uriasa asupra cadrelor medicale. In afara de impactul psiho-emotional produs de acest dezastru sanitar, apare epuizarea la locul de munca. Oboseala si ineficienta resursei umane vor genera un nou procent de mortalitate. Aceste 2 scenarii le putem regasi in Italia. Aceasta tara s-a confruntat cu numar imens de pacientii, intr-un interval relativ scurt de timp, care a pus in genunchi sistemul sanitar, a depasit infrastructura spitalelor si a epuizat cadrelor medicale.

Un alt element care moduleaza mortalitatea este reprezentat de infectarea persoanelor din grupele vulnerabile. Statistica internationala evidentiaza faptul ca virusul este cu atat mai agresiv cu cat afecteaza persoane varstnice si cu patologii cronice concomitente. Din pacate, in Italia si acest scenariu a fost prezent. Stiind ca populatia italiana este cea mai varstnica din Europa, aceasta realitate s-a concretizat in imbolnavirea unui numar urias de persoane varstnice. La polul opus sunt tarile care au luat masuri drastice de izolare la domiciliu a grupelor vulnerabile. Cresterea numarului de varstnici afectati de coronavirus va genera o presiune ridicata asupra sistemului sanitar, deoarece o proportie semnficativa dintre acestia va necesita spitalizare si chiar terapie intensiva.

Mortalitatea este conditionata chiar de sistemele de sanatate. In tarile cu sisteme de sanatate performante mortalitatea a fost mai scazuta. Un bun exemplu este cel al Germaniei care a reusit sa gestioneze foarte bine situatia imbolnavirilor si sa obtina o mortalitate scazuta. Atunci cand discutam de mortalitatea indusa de orice boala trebuie sa privim catre sectiile de terapie intensiva, locul unde se da batalia dintre viata si moarte. Germania este pe primul loc in Europa la numarul de paturi de reanimare si aparate de ventilatie mecanica. Chiar daca scriptic, Romania ar fi pe locul 4, trebuie sa intelegem ca in fata unei pandemii nu vom putea utiliza datele cosmetizate doar pe hartie. Pandemia este un eveniment grav care necesita paturi si aparate de ventilatie reale, nu unele contabilizate doar pe hartie. La inceputul pandemiei, am asistat uluiti la faptul ca in Romania numarul de ventilatoare este cu jumatate mai mic decat numarul de paturi de terapie intensiva. Ca medic de terapie intensiva ma intreb care este rostul unor paturi de reanimare fara aparate de ventilatie mecanica, cunoscand faptul ca specialitatea de terapie intensiva, tocmai cu sustinerea functiilor vitale se ocupa. Pentru cei care nu stiau, respiratia este una din functiile vitale ce trebuie sustinuta prin ventilatie mecanica in reanimare, derivand, de aici, necesitatea ventilatoarelor.

Testarea populatiei poate influenta mortalitatea, dar numai sub aspect relativ sau mai degraba de perceptie. Rata de mortalitate se calculeaza prin raportul dintre numarul de decese suprapus pe numarul total de pacienti diagnosticati pozitiv si inmultit cu 100. Daca numarul de pacienti diagnosticati pozitiv este mai mic decat cel real, generat de o testare insuficienta, atunci numaratorul, reprezentat de numarul pacientilor decedati, capata o putere statistica mai mare in acest raport al ratei de mortalitate. In acest mod se supraestimeaza mortalitatea. O supraestimare a ratei de mortalitate poate crea panica in populatia generala, dar poate determina masuri si decizii ce nu corespund realitatii. Este mai mult decat important sa avem date cat mai complete si reale pentru a putea gestiona situatia pandemiei. O perceptie falsa a datelor reale din teren va genera scenarii de actiune gresite. Spre exemplu, pregatirea sectiilor de terapie intensiva este conditionata de rata de mortalitate anticipate pentru varful pandemiei. Multe tari au aplicat modele matematice in incercarea de prezicere a varfului de maxima intensitate sau al mortalitatii din acele momente.

Nouatate coronavirusului si supriza indusa de aceasta pandemie ne face sa reactionam in dinamica, schimband strategiile in functie de evolutia situatiei, insa, pentru a putea castiga aceasta lupta este necesar ca omul sa fie, la un moment dat, cu un pas in fata virusului. Avem nevoie de viziuni si actiuni anticipative pentru a pune capat pandemiei. Aplicarea doar a masurilor in mod retrospectiv ne ofera posibilitatea sa gestionam pandemia. Pentru a o stopa sunt necesare idei si strategii anticipative.

DoctorRadu Țincu, Medic primar ATI la Spitalul de UrgențăFloreasca