Purtătorul de cuvânt al MApN, despre resturile de dronă: „La înălțimi mici și foarte mici, orice sistem de radiolocație are limitări de natură tehnică” (VIDEO)
Generalul Constantin Spînu, purtătorul de cuvânt al MApN, a explicat într-o intervenție pentru B1 TV că pentru orice sistem de radiolocație, oricât de performant ar fi, limitările tehnice și cele impuse de fizică, de forma pământului, de obstacole întâlnite în zonă, apar la apropiere mică și la înălțimi mici și foarte mici, pe momentul atacului. Din această cauză drona prăbușită la începutul săptămânii pe malul românesc nu a putut fi detectată:
„Dacă vorbim despre detecție vă pot spune că noi în fiecare situație în care se execută atacuri asupra infrastructurii portuare ucrainene de la gurile Dunării noi vedem cu sistemele radioelectronice de supraveghere aflate în dotarea armatei române, sunt de ultimă generație, vedem aceste valuri de drone venind de la distanțe de peste 100 de kilometri. Oricât de paradoxal ar părea pentru orice sistem de radiolocație, oricât de performant ar fi, și repet, dispunem de elemente de ultimă generație, limitările tehnice și cele impuse de fizică, de forma pământului, de obstacole întâlnite în zonă, apar la apropiere mică și la înălțimi mici și foarte mici, pe momentul atacului. Vorbim pe distanțe de câteva sute de metri și înălțimi de evoluție între 30-100 de m.
În aceste condiții, orice sistem de radiolocație, oricât de performant ar fi are limitări de natură tehnică și de natură fizică. Fizica pământului nu permite undelor radar să treacă prin obiectele solide. Avem capacitatea de a detecta cu foarte mult timp înainte de începerea acestor atacuri, de fiecare dată le-am văzut cu câteva ore aș putea spune, suntem în stare de prealertă aeriană de fiecare dată când se întâmplă aceste atacuri vreme de 2-3 ore, avem mijloacele tehnice prin care înțelegem imaginea radar, avem mijloace antiaeriene care sunt în stare de alertă, avem aeronave care supraveghează zonă. Problemele care apar, apar în situații din acestea în care distanțele la care se execută atacul sunt foarte mici, sunt câteva sute de metri între unele localități de pe malul românesc și infrastructura portuară. Antiaeriana ucraineană în momentul înc are combate aceste ținte și le lovește creează dispersie de fragmente ceea ce s-a întâmplat și în situația la care făceați referire”.
La înălțimi mici și foarte mici, orice sistem de radiolocație are limitări de natură tehnică, susține generalul Constantin Spînu:
„Nu se poate face diferența. Dronele sunt obiecte zburătoare cu dimensiuni relativ mici, construite din materiale care dau amprentă radar foarte mică, consturite cu foarte puține elemente metalice, undele radar se reflectă din suprafețe metalice, or majoritatea dronelor sunt construite din materiale compozite, fibre de sticlă, fibre din carbon. Cu atât mai dificil din punct de vedere tehnic este detectarea fragmentelor de dronă după ce acestea au fost lovite de instalațiile antiaeriene. Astfel de riscuri în zonele aflate în imediata proximitate, aflate la câteva sute de metri de astfel de atacuri nu pot fi excluse niciodată în totalitate. Ceea ce s-a întâmplat cu aceste resturi pe care noi le-am descoperit marți seara au arătat un impact cel mai probabil fără explozie, nu au fost detectate elemente de natură explozivă nici la suprafață, nici pe probele ridicate. Probabil că a fost un fragment dintr-o dronă care a generat un incendiu”.