AVEM PROTOCOLUL! Iată ce conţine documentul semnat de SRI şi Parchetul General, în 2005

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (PÎCCJ) a publicat, vineri, un protocol de colaborare încheiat cu Serviciul Român de Informaţii (SRI) în anul 2005.

Protocolul de colaborare încheiat între cele două instituţii „pentru îndeplinirea sarcinilor ce le revin în domeniul securităţii naţionale” este semnat de procurorul general de la acea vreme, Ilie Botoş, şi de fostul director SRI Alexandru Radu-Timofte, potrivit documentului declasificat publicat pe site-ul PÎCCJ.

La finalul protocolului se precizează că acesta înlocuieşte o înţelegere similară încheiată în anul 2000.

Politică - 13 nov, 19:54

Marcel Ciolacu cere demisia liberalului Ioan Chirteș de la șefia comisiei SRI: A atras un serviciu de intelligence în campania electorală, lucru nepermis într-un stat democratic. I s-a părut că e inteligent și că așa va câștiga alegerile (VIDEO)

„Prezentul Protocol de cooperare s-a încheiat în două exemplare, din care unul se păstrează la Parchetul de pe lângă înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi altul la Serviciul Român de Informaţii şi intră în vigoare la trei zile de la data semnării. La aceeaşi dată, prevederile Protocolului de cooperare înregistrat la SRI sub nr. 02313/12.05.2000, respectiv nr. 092/15.05.2000, la Parchetul General, îşi încetează aplicabilitatea”, se menţionează în documentul citate de Agerpres.

Protocolul din 2005 prevede, printre altele, că cele două instituţii vor coopera cu respectarea principiilor statului de drept, responsabilităţii, prevenirii săvârşirii infracţiunilor, coerenţei şi continuităţii şi evaluării periodice a activităţilor.

„Părţile cooperează, potrivit competenţelor şi atribuţiilor prevăzute de lege, în activitatea de valorificare a informaţiilor din domeniul prevenirii şi combaterii infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism şi a altor infracţiuni grave, precum corupţia, criminalitatea organizată, macro-criminalitatea economică şi criminalitatea informatică”, se menţionează în document.

Cooperarea avea printre obiective valorificarea eficientă a capacităţilor specifice deţinute de cele două instituţii în scopul cunoaşterii, prevenirii şi contracarării vulnerabilităţilor şi a factorilor de risc la adresa securităţii naţionale, corelarea activităţilor de identificare, culegere şi prelucrare a informaţiilor referitoare la infracţiuni, transmiterea reciprocă a rezultatelor analizelor asupra criminalităţii din domeniile specifice de competenţă, dar şi constituirea de echipe operative comune „care să acţioneze în baza unor planuri de acţiune pentru documentarea preliminară începerii urmăririi penale şi pentru transformarea informaţiilor în probe în cadrul procesului penal”.

În protocol sunt prezentate şi responsabilităţile celor două părţi. În cazul PÎCCJ, printre responsabilităţile asumate se numărau efectuarea activităţilor de urmărire penală, potrivit competenţei, în cazul infracţiunilor împotriva securităţii naţionale, a actelor de terorism şi a altor infracţiuni grave sesizate de SRI, dar şi comunicarea către SRI, în toate cazurile, a soluţiilor adoptate de procurori cu privire la sesizările primite.

„Pune la dispoziţia SRI, la cerere sau din oficiu, date şi informaţii obţinute din surse şi evidenţe proprii, care prin natura lor prezintă interes operativ pentru contracararea sau prevenirea unor ameninţări la adresa securităţii naţionale. Asigură, prin compartimentul de specialitate, protecţia informaţiilor clasificate puse la dispoziţie de SRI, împotriva pierderii, sustragerii, distrugerii ori divulgării sau accesului neautorizat. Documentele care conţin informaţii clasificate se introduc în dosarul cauzei doar cu acordul scris al SRI, în condiţiile prevăzute de lege”, se precizează în protocol.

Una dintre responsabilităţile SRI era aceea de a efectua în condiţiile legii, la cererea procurorilor, activităţi specifice în vederea obţinerii datelor şi informaţiilor privind pregătirea sau săvârşirea unor infracţiuni împotriva securităţii statului, acte de terorism sau alte activităţi ilicite grave comise de grupurile criminale organizate de natură a afecta securitatea naţională a României.

„Acordă sprijin, prin compartimentele specializate, pentru completarea informaţiilor ‘din teren’, în cauzele cu grad mare de complexitate, aflate pe rolul Parchetului, scop în care desfăşoară activităţi de investigaţii şi supraveghere operativă, precum şi alte activităţi necesare punerii în aplicare a prevederilor art. 9P-915 Cod procedură penală, care implică utilizarea mijloacelor tehnice de interceptare. Comunică Parchetului, în termen rezonabil, motivele care împiedică sau produc o întârziere semnificativă în soluţionarea cererii formulate de acesta, dacă apreciază că simplul fapt al accederii la informaţiile solicitate aduce atingere unor interese esenţiale în realizarea securităţii naţionale”, se mai menţionează în capitolul referitor la responsabilităţile SRI.

Protocolul mai prevedea că schimbul de informaţii, date, documente şi materiale putea fi efectuat de procurori şi ofiţeri anume desemnaţi, cu aprobarea conducătorilor celor două instituţii, iar în situaţii excepţionale se putea face şi la nivelul de execuţie, dar cu informarea superiorilor. De asemenea, schimbul se realiza la sediul SRI sau în locuri anume stabilite de conducerile celor două instituţii.

„În cauze complexe, cooperarea efectivă se realizează pe baza unor planuri comune, aprobate de conducerile celor două instituţii, cu precizarea sarcinilor ce revin fiecărei părţi. (…) Conducerile celor două instituţii pot conveni, în funcţie de situaţia şi dinamica stării infracţionale şi asupra altor domenii de cooperare, cu respectarea prevederilor prezentului protocol”, se mai arată în document.