Proiect: Angajații din învățământ, obligați să ia măsuri dacă elevii sunt victime ale violenței în afara școlii

Proiect: Angajații din învățământ, obligați să ia măsuri dacă elevii sunt victime ale violenței în afara școlii
Sursa Foto: Inquam Photos/ Octav Ganea

Potrivit unui proiect pus în dezbatere publică de Ministerul Educaţiei, angajații din unitățile de învățământ preuniversitar au responsabilitatea de a observa semne sau comportamente ale copiilor care pot ridica suspiciuni cu privire la faptul că aceștia sunt victime ale violenței în afara școlii. În cazul în care aceste suspiciuni vizează familia copilului ca posibilă sursă a actelor de violență, angajații au obligația de a lua măsuri și de a anunța, după caz, fie familia copilului, fie autoritățile, scrie News.ro.

Proiect privind procedura de management al cazurilor de violență în școli

„În urma observării unuia sau a mai multor semne de violenţă asupra copilului (…) sau a altor modificări îngrijorătoare de comportament, orice membru al personalului unităţii de învăţământ preuniversitar (UIP) poate suspecta existenţa unei forme de violenţă asupra copilului în afara mediului şcolar. Este recomandat ca suspiciunea să fie discutată în mod discret cu profesorul diriginte, pentru a afla dacă semnele au fost observate şi de alţi membri ai personalului UIP. Personalul şcolii informează directorul UIP cu privire la suspiciunea de violenţă asupra copilului, în afara mediului şcolar”, se arată în proiectul privind procedura de management al cazurilor de violenţă în şcoli pus în transparenţă decizională de Ministerul Educaţiei.

Printre semnele și simptomele de violență asupra copilului în afara mediului școlar pot fi incluse următoarele:

  • Tulburări de comportament și alimentație.
  • Automarginalizarea – izolarea și evitarea interacțiunilor sociale.
  • Agitație sau apatie extremă – manifestări intense de neliniște sau lipsă totală de interes și motivație.
  • Ticuri precum clipit excesiv sau rosul unghiilor.
  • Dificultăți în comunicare și exprimare emoțională.
  • Scăderea randamentului școlar și a performanțelor academice.
  • Prezența unor vânătăi, leziuni, arsuri sau fracturi neexplicate.
  • Ascunderea sau evitarea discuțiilor despre agresiunea trăită.
  • Adolescentele care rămân însărcinate, dar refuză să dezvăluie identitatea tatălui.
  • Neglijență manifestată prin lipsa igienei și murdăriei.
  • Carențe alimentare, semn al neglijării în asigurarea hranei adecvate.
  • Întârzierea dezvoltării limbajului și a abilităților specifice vârstei.

Raportarea cazurilor de violență asupra copilului

În cazul în care nu există nicio suspiciune cu privire la violența asupra copilului din partea părinților sau a reprezentanților legali, personalul școlii va comunica informațiile relevante direct către părinți sau reprezentanții legali ai copiilor.

În schimb, dacă există suspiciuni cu privire la violența asupra copilului, personalul de conducere are obligația de a sesiza imediat numărul de urgență 119, structurile de poliție sau, în cazul traficului de minori, Agenția Națională împotriva Traficului de Persoane (ANITP) pentru a investiga situația și a asigura protecția și securitatea copilului.

Dacă există suspiciunea săvârșirii unei infracțiuni, personalul de conducere trebuie să sesizeze verbal și în regim de urgență serviciul unic de urgență 112 sau dispeceratul de poliție.

În cazul în care există suspiciunea unei situații de trafic de minori, directorul Unității de Investigații a Poliției (UIP) trebuie să notifice Agenția Națională Împotriva Traficului de Persoane (ANITP) utilizând formularul prevăzut în anexa nr. 2 la Hotărârea de Guvern nr. 88/2023 sau prin apelarea la numărul de telefon Telverde 0 800 800 678.

Urmăriți B1TV.ro și pe
`