Reprezentanţii Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos au explicat că seceta a creat scăderi ale debitelor fluviului, iar la Galaţi, mira de măsurare a nivelului apei a rămas pe uscat în totalitate.
Datele înregistrate miercuri, 6 iulie, prezintă cotele Dunării ca fiind de 95 de centimetri, în scădere cu cinci centimetri faţă de ziua anterioară, conform adevarul.ro.
Conform specialiştilor, în zona Cernavodă sunt cele mai multe puncte critice. De exemplu, seceta a condus și spre apariția unei insule de nisip din mijlocul Dunării.
Astfel că, Administraţia Fluvială a Dunării de Jos a început în punctele critice din zona românească operaţiunile de dragaj.
Florin Uzumtoma, director căi navigabile AFDJ Galaţi a declarat că „Din cauza secetei, debitele sunt foarte mici, sunt la 2.700, sunt foarte mici şi din nefericire sunt încă în scădere. Atât timp cât nu vine apă de nicăieri, nu are de unde să ajungă în Dunăre, să crească cotele. Problema e că la depunerile care sunt, pe partea de dragaj.”
„Noi, partea română, ne-am făcut şi ne facem treaba, însă colegii bulgari nu sunt alături de noi. Problemele sunt pe partea de administrare româno-bulgară. Noi facem, ei nu fac şi de aceea săptămâna trecută la Belene am avut aproape patru convoaie, nave ce au avut eveniment de navigaţie, nave care au eşuat din diferite motive. Dacă avem o zonă comună de administrare trebuie să facă şi unul, şi altul. Noi nu avem voie să facem dragare în zona lor”, a mai declarat el.
Conform reprezentanţilor AFDJ, pe Dunărea maritimă au apărut probleme în ceea ce privește numărul mare de nave care stau la intrare la Sulina, la gura de vărsare.
Aurel Neagu, căpitan fluvial Navrom Bac spune că„Este un întreg comandament acolo, însă nu avem prea multă înţelegere din partea părţii ucrainene, care solicită să intre cât mai multe nave. Pe ei îi interesează cantitatea de marfă, pe noi ne interesează fără doar şi poate siguranţa navigaţiei, şenalul să nu fie afectat. Dunărea nu este numai a ucrainenilor, a românilor sau a bulgarilor, este Dunăre internaţională şi, ca atare, trebuie să menţinem condiţiile de circulaţie, care să permită oricărei nave să circule”, susţine directorul de căi navigabile.”
Tot din cauza secetei a apărut şi insula de nisip din mijlocul Dunării. „Din cauza scăderii Dunării a apărut această insulă. Pe noi ne afectează la durata timpului de traversare, între cinci şi zece minute în plus faţă de o cursă normală. Urcăm în amonte vreo 500-600 de metri. Dacă Dunărea va scădea foarte drastic, o să ocolim din ce în ce mai mult până nu se va mai putea. Nu plouă, asta e marea problemă”, a mai adăugat el.