Primul proces pe climă din România începe la Cluj. Activiștii de mediu cer amendarea premierului și a doi miniștri

Primul proces pe clima din România a început la Cluj, fiind deschis de Asociaţia Declic și susţinut şi de mai multe organizaţii de mediu.

Declic le cere judecătorilor să oblige Guvernul să ia măsuri concrete pentru combaterea schimbărilor climatice. De asemenea, Asociația solicită amendarea premierului Nicolae Ciucă (PNL), a ministrului Energiei, Virgil Popescu (PNL), şi a ministrului Mediului, Tanczos Barna (UDMR), pentru fiecare zi în care amână măsurile.

În acţiunea de la Curtea de Apel Cluj, Declic a infocat faptul că inactivitatea Guvernului afectează „dreptul la viaţă şi dreptul la viaţă privată, dreptul de proprietate, dreptul la un trai decent, dreptul la un mediu sănătos şi durabil, precum şi dreptul la un viitor demn al generaţiilor viitoare”.

Eveniment - 03 oct, 13:45

Un atac cu arma a avut loc în fața unei patiserii din Cluj. Un bărbat a scos un pistol și a amenințat alți trei indivizi

Primul proces din România privind schimbările climatice se judecă la Cluj

Pe 10 aprilie, Curtea de Apel Cluj a dispus începerea judecăţii pe fond, respingând excepțiile formulate de Ministerul Mediului şi Ministerul Energiei, excepții care ar fi blocat procesul. Următorul termen e pe 22 mai.

În proces a intervenit și Fundaţia Urgenda, care a câştigat primul proces din Europa privind schimbările climatice.

„The Climate Litigation Network (CLN), parte a Fundaţiei Urgenda, a transmis o scrisoare Curţii de Apel Cluj, prin care susţine procesul Declic şi aduce în atenţia magistraţilor jurisprudenţa tribunalelor din mai multe ţări europene”, a transmis Asociaţia 2Celsius, implicată și ea în proces.

În 2015, Urgenda a câştigat un caz istoric privind schimbările climatice împotriva statului olandez. Tribunalul de district din Haga a obligat atunci statul olandez să reducă semnificativ emisiile sale de gaze cu efect de seră (GES) până în 2020. Decizia a fost confirmată de Curtea Supremă a Olandei în 2019.

Raul Cazan, preşedintele asociaţiei de profil, a declarat că, în ultimele decenii, România a devenit cimitirul vehiculelor second-hand ale căror importuri au fost încurajate de politicile Guvernului: „Ca rezultat, emisiile României din transport cresc, spre deosebire de alte sectoare ale economiei. Această acţiune reprezentativă în instanţă este ultima soluţie a societăţii civile, dovadă că advocacy-ul nostru pentru acţiunea climatică s-a lovit de zidul unei politici iresponsabile”.

„Guvernul României a oferit ani la rând cecuri în alb marilor poluatori”

Ioana Ciută, președintele Bankwatch România, insistă că trebuie găsiți responsabilii pentru criza climatică în care ne aflăm: „România este pe un ruşinos loc 3 din coadă într-un clasament la nivelul UE privind capacitatea instalată de energie solară şi eoliană pe cap de locuitor, în ciuda potenţialului semnificativ. Practic, între 2016 şi 2021 nu s-a pus în funcţiune nicio nouă capacitate bazată pe aceste surse. Guvernul României, în loc să accelereze aceste soluţii, a oferit ani la rând cecuri în alb marilor poluatori, majoritatea companii de stat, scoţând în evidenţă mai degrabă responsabilitatea individuală a cetăţenilor. Suntem încrezători că acest proces va reechilibra balanţa”.

„Solicităm Curţii de Apel Cluj să oblige Guvernul României să îşi asume obiective mult mai ambiţioase de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră până în anul 2030 şi de atingere a neutralităţii climatice până în anul 2050, inclusiv prin creşterea ponderii regenerabilelor în consumul final de energie şi a eficienţei energetice. Considerăm că actualele obiective sunt insuficiente, ele încălcând astfel obligaţiile juridice asumate prin Constituţie, Acordul de la Paris şi Legea europeană a climei”, a declarat și Roxana Mândruţiu, avocatul coordonator al echipei de avocaţi redactori ai acţiunii, din cadrul firmei de avocatura Revnic, Cristian şi Asociaţii.