Primele documente din dosarul EADS au fost făcute publice: Din acte reiese că acest contract putea fi încheiat la preţuri mai mici de specialiştii din ministerul Internelor

Publicat: 12 05. 2015, 10:48
Foto: ziuaveche.ro

Documente bombă din dosarul EADS au fost făcute publice, în care se arată cum s-a făcut securizarea frontierelor României, informează B1 TV. Le-a făcut publice pe blogul personal jurnalistul Robert Turcescu. Dezvăluirile acestuia, la 11 ani de la semnarea contractului, sunt incredibile. Din acte reiese că acest contract putea fi încheiat la preţuri mai mici de specialiştii Ministerului Internelor şi Reformei Administrative.

În primele doua pagini ale documentului publicat pe blogul Turcescu.ro de jurnalist, se poate observa contextul care a facut ca EADS sa puna mâna pe contractul de 650 de milioane de euro pentru securizarea frontierelor României. Conform datelor, chestorii- şefi Toma Zaharia, Gheorghe Carp, alături de premierul Adrian Năstase au fost personaje cheie ale afacerii.

Din partea statului român ca negociator al contractului în 2004, a fost desemnată firma Midocar Consulting, condusă de Cătalin Ghigea. Firma aparţinea omului de afaceri Alexandru Georgescu.

În anul 2005, potrivit documentelor publicate de Turcescu, în scenă apar nume noi – fostul şef SIE, Cătalin Harnagea şi Dorin Marian, fost consilier prezidenţial al lui Emil Constantinescu. Ca şi consultant EADS apare şi firma acestora – Icar Business Research.

Deşi contractul era deja semnat, proiectul de securizare a frontierelor exista doar pe hârtie. Cu toate acestea statul român deja plătea bani mulţi în conturile firmei EADS, scrie Turcescu.
Deşi statul român putea cere penalizări celor de la EADS, nu au făcut-o. La mijloc ar fi fost vorba de comisioanele firmelor implicate.

În următoarele două pagini ale documentului, Turcescu arată că cercurile de interese erau reprezentate de omul de afaceri Dumnitru Popescu cu şeful UMP, Florian Dumitru, şi cu Mihai Lungu, adjunctul şefului IGPF din aceea perioadă. În acelaşi timp, acest contract era folosit pe post de sperietoare pentru relaţiile României în politica externă.

În concluzie, din documente reiese că semnarea contractului, ca securizarea frontierelor putea fi facuta la preturi mult mai mici, mult mai repede si mult mai bine, de specialiștii Ministerului Internelor și Reformei Administrative.