Primăria Capitalei consolidează în ritm de melc cele 350 de clădiri din București care s-ar prăbuși la primul cutremur

Peste 350 de imobile din Capitală s-ar putea prăbuşi, în cazul unui cutremur major, iar mii de bucureşteni şi-ar putea pierde viaţa. Acest pericol nu pare să fi speriat şi autoritaţile locale, care nu au luat până acum nicio măsură în acest sens.

Ultimul raport al Curţii de Conturi scoate la iveală modul defectuos de cheltuire a banilor destinaţi consolidării clădirilor cu bulină roşie. Inspectorii Curţii au decoperit că lucrările efectuate au fost puţine, scumpe şi cu termen de finalizare extrem de lung.

Chiar dacă perioada de execuţie a lucrărilor va fi respectată, acesta este totuşi una mult prea lungă, potrivit inspectorilor Curţii de Conturi. Aceştia critică ineficienţa măsurilor luate de Primaria Capitalei pentru prevenirea efectelor unui cutremur devastator.

Externe - 17 dec, 07:35

Un cutremur cu magnitudinea 7,3 a fost raportat marți. În ce zonă s-a resimțit

„În toate cazurile, lucrările de consolidare contractate de Municipiul București s-au derulat pe perioade mari de timp , iar valoarea lucrărilor pe perioada de execuție a înregistrat creșteri semnificative față de devizul ofertă, fiind depășit pragul de 40%”, informează Curtea de Conturi.

Mai mult, potrivit raportului legat de finanţele publice locale pe anul 2011 la nivelul Municipiului Bucureşti alocațiile de la bugetul de stat nu au fost utilizate integral, anual nefiind utilizate aproximativ 30% din valoarea transferurilor.

Reprezentanţii primăriei Capitalei susţin că programul de consolidare a clărilor cu bulină roşie se derulează greu din cauza proprietarilor. Mai exact, din cauza faptului că unii proprietari nu semnează contractele de finanţare în cel mai scurt timp posibil sau refuză semnarea acestora, nu permit accesul constructorului la solicitarea acestuia sau refuză locuinţele de necesitate, consolidarea cu aceştia în imobil conduce la un ritm lent al execuţiei lucrărilor.

 Ordonanţa din 2011 urmată de normele metodologice din martie anul trecut a reglementat această situaţie, astfel încât primăria poate interveni şi fără acordul tuturor proprietarilor. Pentru Calea Victoriei 128 licitaţia de proiectare a fost în 2002 şi 2003, licitaţia de construire în 2005, iar în 2006 – 2011 a avut loc construirea , ceea ce înseamnă că şantierul a durat foarte mult, iarăşi nu sunt de vină proprietarii.

De la demararea programului, în anul 2000, până la sfârşitul anului 2011 au fost reabilitate doar 14% dintre cele 112 clădiri pericol public, încadrate în clasa I de risc seismic. Din 2011 pâna în prezent au mai fost încadrate ca pericol public înca 78 de imobile, însă evouţia lucrărilor a rămas aceeaşi. Adică doar 30 de imobile au fost consolidate.

Reprezentanţii Curţii de Conturi susţin că dacă lucrările vor continua în acest ritm, programul de consolidare îşi va atinge scopul în aproximativ 100 de ani.