Produsele tradiționale românești au ajuns un lux pe care nu toată lumea și-l mai permite. Prețurile afișate la târgul producătorilor, organizat de Ministerul Agriculturii, demonstrează acest lucru. Expozanții se grăbesc să arate cu degetul posibile cauze pentru scumpiri, printre care și seceta, în timp ce ministrul Agriculturii este de părere că prețurile sunt unele corecte.
La târg, un kilogram de cozonac costă 75 de lei. Producătorii justifică prețul produsului prin creșterea costurilor de producție.
„Ingredientele s-au scumpit foarte mult. Munca noastră nu se mai pune”, a spus Camelia Hegpeli, producător, pentru Observator News.
Scumpirile se văd la mare parte din produse. La același târg, dar cu o lună în urmă, prețul kilogramul de telemea de Sibiu era de 50 de lei, în prezent, acesta costă cu 10 lei mai mult.
„Preţul pe kilogram este 60 de lei. Cum a crescut şi inflaţia, aşa a crescut şi preţul la brânză. Nu sunt furaje. Furajele sunt mai scumpe, cam cu 50% decât anul trecut”, explică Florin Dragomir, producător de brânză.
„Brânzeturile maturate, minim 2 luni, 65 de lei pe kg. Care au fost maturate mai mult de 2 luni, 95 de lei pe kg”, Andrea Hegyl, producător brânzeturi.
Produsele românești nu sunt vândute mai scump doar la târguri de specialitate, ci și în supermaketuri. Așa se face că un kilogram de telemea de Sibiu se vinde şi cu 80 de lei în marile magazine. Până la sărbători, prețurile ar mai putea crește.
Nici produsele din carne n-au scăpat de scumpiri. Un kilogram de ceafă de mangaliţa costă nu mai puţin de 115 lei, în timp ce prețul per kilogram al muşchiului este de 125 de lei.
„Am cârnaţii, care sunt uscaţi, 75 de lei. 80 de lei ăsta subţire, pentru că intră foarte multă materie primă. Slăninuţa care e 65, am şi la 75”, a spus Elena Cârstea, producător.
Ministrul Agriculturii e de părere că prețurile reflectă calitatea, motiv pentru care nu le consideră ridicate, ci „corecte”.
„Preţurile sunt corecte. Pentru munca depusă de către fermieri, consider că sunt preţuri corecte. Pentru că aici ştim ce mâncăm. Mâncăm brânză cu sută la sută lapte, mâncăm produse făcute de procesatorii noştri numai din carne”, a explicat Florin Barbu, ministrul Agriculturii.
Lucrurile ar fi arătat diferit dacă ministerul şi-ar fi ţinut promisiunea privind plafonarea adaosului comercial pentru toate produsele româneşti, iar proiectul nu ar fi fost abandonat.