Președintele și ministrul Justiției nu mai au niciun cuvânt de spus în numirea procurorilor-șefi și a conducerii Înaltei Curți de Casație și Justiție. Deputații au adoptat tacit o lege prin care se propune excluderea acestora din procedurile de numire ale procurorilor-șefi și a conducerii instanței supreme.
Proiectul a fost inițiat de șeful Senatului, Călin Popescu Tăriceanu.
Inițiativa legislativă merge acum la Senat, care este for decizional.
Potrivit acestuia, revocarea din funcție a președintelui, vicepreședintelui sau a președinților de secții se face de către ICCJ, care se poate sesiza din oficiu, la cererea unei treimi din numărul membrilor sau la cererea adunării generale a instituției, scrie hotnews.
"Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție, prim-adjunctul și adjunctul acestuia, procurorul general al Parchetului Național Anticorupție, adjuncții acestuia, procurorii-șefi de secții ai acestor Parchete, precum și procurorul-șef al Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism și adjuncții acestora sunt numiți de Consiliul Superior al Magistraturii dintre procurorii care au o vechime minimă de 10 ani în funcția de judecător sau procuror, pe o perioada de trei ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată", prevede proiectul de lege.
De asemenea, revocarea acestora se va face tot de către CSM, care se poate sesiza din oficiu, la cererea adunării generale sau, după caz, a procurorului general al Parchetului de pe lângă ICCJ.
În prezent, legea prevede ca președintele, vicepreședinții și președinții de secții ai ICCJ sunt numiți de către președintele României, la propunerea CSM.