Președintele CJ Argeș, Constantin Nicolescu, urmărit penal într-un dosar cu fonduri europene: „Cred că am greșit mult la referendumul ăsta”

UPDATE 9.50: O ambulanță a fost solicitată la sediul DNA Pitești. Lui Constantin Nicolescu i s-a făcut rău și necesită îngrijiri medicale. (Detalii AICI)

Președintele Consiliului Județean Argeș, Constantin Nicolescu, a fost pus sub urmărire penală într-un dosar cu fonduri europene, acesta prezentându-se marți dimineață la sediul DNA Pitești pentru audieri. Alături de acesta, alti 5 angajați ai consiliului, care se ocupă cu serviciile de investiții și licitații, au fost citați de către procurorii anticorupție. Luni au avut loc descinderi la sediul Consiliului iar anchetatorii au ridicat mai multe acte şi o unitate de calculator.

„Cred că am greșit mult cu referendumul ăsta. Cred că am greșit procentul, nu am făcut 60 și am făcut 55%, cred că de aia mă anchetează, oricum ieri am semnat și autodenunțul. Îmi pare rău că toți angajații sunt speriați, nu știu cum o să mai putem lucra. Nu o să mai poată semna acte cu răspundere mare de frică să nu fie anchetați. S-o fi găsit vreo virgulă, vreun punct nepus la loculul lui, de aia ne-au chemat aici”, a declarat Nicolescu în fața sediului DNA.

Personaj influent, certat cu autoritățile

Problemele cu legea nu sunt o noutate pentru baronul PSD Constantin Nicolescu. În 2009 el a fost arestat preventiv  pentru mai multe fapte de corupţie. Printre altele, preşedintele Consiliului Judeţean Argeş era acuzat că a luat fonduri Phare de aproximativ 900 de mii de euro în baza unor acte false. Decizia Tribunalului  nu i-a căzut bine lui Nicolescu caruia i s-a făcut rău chiar în acea seară şi a suferit o intervenţie pe cord. La doar câteva zile însă, Curtea de Apel Piteşti a admis recursul făcut de liderul PSD, care a putut fi judecat în stare de libertate.

Constantin Nicolescu este recunoscut ca unul dintre cele mai influente personaje din Argeş. Liderul social-democrat ocupă funcţia de preşedinte al Consiliului Judeţean încă din anul 2004, perioadă în care nu au lipsit nici suspiciunile de corupţie la adresa sa.

În ianuarie 2011, procurorii anticorupţie au dispus reţinerea sa pentru trafic de influenţă şi  spălare de bani. Nicolescu era acuzat că a luat 900 de mii de euro din fonduri Phare pe baza unor acte false. Banii urmau să fie folosiţi pentru repararea a patru şcoli care ar fi fost afectate de inundaţiile din 2005.

De asemenea, procurorii susţineau că Nicolescu a primit 66.000 de lei mită de la omul de afaceri Cornel penescu pentru ca instituţia pe care acesta o conducea să cumpere produse pentru 300 de pachete de sărbători, fără să mai organizeze licitaţie publică.

În al treilea dosar, baronul PSD era acuzat că a intervenit pe lângă un primar argeşean pentru a ierta o cunoştinţă de o amendă în valoare de 10.000 de lei.

Pe 27 ianuarie 2011, Tribunalul Piteşti a decis arestarea lui Nicolescu pentru 29 de zile. Decizia a fost aproape de a produce o adevărată dramă pentru Nicolescu. A suferit un infarct, iar medicii au decis că este nevoie de o intervenţie pe cord deschis.

Decizia instanţei a stârnit la acea vreme furia liderilor PSD care au lansat un val de acuzaţii la adresa justiţiei, dar şi a preşedintelui Traian Băsescu şi a premierului Emil Boc. Din ordinul liderilor PSD, membrii partidului au protestat în faţa mai multor sedii PDL din ţară.

Nicolescu a scăpat de arest pe 2 februarie 2011, după ce Curtea de Apel Piteşti a decis că preşedintele Consiliului Judeţean Argeş poate fi judecat în stare de libertate.

De-a lungul timpului, numele baronului PSD a fost vehiculat şi în legătură cu alte fapte de corupţie. În presă a apărut informaţia că acesta ar fi beneficiat de o serie de retrocedări suspecte. Mai precis, familia liderului PSD Arges a intrat în posesia a 20 de hectare aflate în apropierea autostrazii Bucuresti-Pitesti, care ulterior au fost vandute cu 3 milioane de euro unui lanţ de hipermarketuri. O situaţie asemănătoare s-a înregistrat şi în cazul ginerelui lui Nicolescu, care a  primit un teren lângă şoseau piteşti- Câmpulung dar şi mai multe clădiri care aparţineau spitalului TBC Argeş.