Presa străină, cu ochii pe România, după victoria șocantă a lui Călin Georgescu în primul tur

Alegerile care urmează în România vor fi urmărite îndeaproape, nu în ultimul rând la Bruxelles, care nu dorește o altă influență perturbatoare și suveranistă în regiune, alături de Ungaria și Slovacia. România are o graniță de aproape 650 km cu Ucraina și este considerată a juca un rol strategic cheie, găzduind o mare bază militară NATO, donând o baterie de apărare aeriană Patriot și oferind o rută de tranzit vitală pentru milioane de tone de cereale ucrainene.

Nimeni nu mai crede că sondajele sunt fiabile în România

Cursa pentru înlocuirea președintelui Klaus Iohannis a produs un șoc timpuriu atunci când ambii favoriți înainte de alegeri, inclusiv prim-ministrul de centru-stânga, au fost eliminați în primul tur, care a fost câștigat de un independent de extremă dreaptă puțin cunoscut, favorabil Rusiei.

După cum au arătat rezultatele din primul tur, sondajele nu sunt fiabile în România. PNL a făcut apel la alegătorii săi să o susțină pe Lasconi și puțini analiști cred că Georgescu poate câștiga într-o țară care a evitat naționalismul populist de când a respins comunismul în 1989 – dar surprizele se mai întâmplă, potrivit The Guardian.

Eveniment - 27 nov, 10:06

Soția lui Călin Georgescu recunoaște că a născut prin cezariană! ”Mai aveam doar 3 luni de trăit”

Întrebarea principală este dacă rezultatul din primul tur al alegerilor prezidențiale va avea un efect în lanț asupra scrutinului parlamentar, alegătorii confirmându-și sentimentul anti-sistem – sau speriindu-se și întorcându-se spre partidele tradiționale.

Ciolacu va conduce PSD-ul de centru-stânga în alegeri, dar a anunțat că se va retrage de la conducerea partidului după alegeri. Partidul de centru-dreapta PNL, între timp, a încheiat alianța cu social-democrații în octombrie și s-a angajat să nu intre într-o viitoare coaliție cu aceștia.

Ciolacu, la rândul său, a exclus orice fel de alianță cu extrema dreaptă AUR, iar USR-ul lui Lasconi nu va lucra cu PSD. Ultimele medii ale sondajelor (pentru ceea ce valorează) sugerează că PSD este pe cale să câștige cu aproximativ 30% din voturi, urmat de AUR-ul lui Simion cu aproximativ 21%, USR-ul lui Lasconi cu 17% și PNL cu aproximativ 14%.

Dacă aceste previziuni sunt cât de cât corecte, PSD și PNL (presupunând că își pot depăși diferențele) ar mai avea nevoie de sprijinul unui al treilea partid mai mic, posibil UDMR, care reprezintă minoritatea maghiară din România, pentru a obține o majoritate parlamentară.

Ce se întâmplă cu Parlamentul, variante

Cu toate acestea, chiar dacă nu are partid, victoria lui Georgescu ar putea da un impuls electoral partidelor de extremă dreapta și ar face dificilă formarea unei noi coaliții, AUR și un alt partid de extremă dreapta, SOS România al eurodeputatei Diana Șoșoacă, fiind pe cale să câștige o treime sau mai mult din locurile parlamentare.

Păstrarea controlului asupra parlamentului ar fi importantă pentru forțele pro-occidentale și de mainstream din România, pentru a servi drept contrapondere la Georgescu în cazul în care acesta devine președinte.

Cei 466 de membri ai Parlamentului sunt aleși prin reprezentare proporțională în 43 de circumscripții electorale, cu unele locuri rezervate minorităților naționale. Pentru a fi reprezentate, partidele trebuie să atingă un prag de 5% din totalul voturilor exprimate.

În alegerile anterioare din 2020, doar cinci partide au depășit acest prag. Dacă se repetă același model, 15 % sau 20 % din locurile din parlament ar putea fi redistribuite celor care depășesc pragul de 5 %, ceea ce ar afecta semnificativ rezultatul prin creșterea scorului partidelor mari.

Președintele României are un rol semi-executiv, cu puteri decizionale semnificative în ceea ce privește securitatea națională, politica externă și numirile în justiție, și reprezintă țara pe scena internațională.