Presa românească, la 191 de ani de existență: Primele publicații tipărite în limba română, expuse de miercuri la Biblioteca Academiei Române

Primele publicaţii tipărite în limba română, precum „Curierul Românesc“, apărut în 1829, „Albina Românească“, în 1830, „Gazeta de Transilvania“, apărută în 1838, dar şi perioadice postdecembriste vor fi expuse, începând de miercuri, în cadrul expoziţiei „Din lumea presei româneşti – 191 de ani“, organizată de Biblioteca Academiei Române, transmite news.ro.

Venisajul, va avea loc la ora 11.00, în sala „Theodor Pallady“ a Bibliotecii Academiei Române din Calea Victoriei, nr. 125.

Expoziţia, organizată de Serviciul Catalogare-Clasificare Periodice, Foi volante şi Serviciul Manuscrise, Carte-Rară, oferă publicului o retrospectivă semnificativă a presei româneşti, începând cu primele publicaţii tipărite în limba română, veritabile documente de arhivă – „Curierul Românesc“, apărut în 1829, în Ţara Românească, condus de Ion Heliade Rădulescu, „Albina Românească“, editat de Gheorghe Asachi, în 1830, în Moldova, „Gazeta de Transilvania“, apărută în 1838, în Transilvania, sub conducerea lui George Bariţiu – până la periodicele postdecembriste.

În concept, expoziţia vizează reliefarea modului în care presa românească a reflectat momente decisive din istoria românilor şi transformarea societăţii româneşti, într-o evoluţie de aproape două secole.

O secţiune specială este rezervată „Monitorului Oficial“, fiind expuse numerele în care au fost publicate primele trei Constituţii ale României moderne: Constituţia de la 1866, Constituţia de la 1923 şi Constituţia de la 1938.

Totodată, momentul 23 august 1944, care a marcat instaurarea regimului comunist în România, este tratat în oglindă, prin raportare la anul 1989 şi Revoluţia din decembrie. Sunt confruntate, astfel, două limite temporale care circumscriu o fractură istorică de 45 de ani. În acest context este interesantă expunerea paralelă a ediţiilor de dimineaţă şi de seară ale câtorva publicaţii din data de 21 decembrie 1989, care ilustrează schimbarea bruscă de atitudine şi metamorfoza politicii editoriale.

Cabinetul de Manuscrise, Carte-Rară oferă exponate inedite, în original sau fotocopie, precum: „Courier de Moldavie“, Iaşi, 1790, „Crestomaticul românesc“, Cernăuţi, 1820, „Fama Lipschii“, Leipzig (Lipsca de Saxonia), 1827.

Catalogul expoziţiei a fost realizat de curatoarele expoziţie, Daniela Stanciu, şef Serviciu Catalogare-Clasificare Periodice, Foi volante, şi Gabriela Dumitrescu, şef Serviciu Manuscrise, Carte-Rară.

În deschiderea evenimentului vor lua cuvântul preşedintele Academiei Române, academicianul Ioan-Aurel Pop, şi academician Răzvan Theodorescu, vicepreşedinte al Academiei Române.

Biblioteca Academiei Române, înfiinţată în anul 1867, la scurtă vreme după constituirea statului român modern, este cel mai important fond documentar patrimonial al României, cu peste 14.000.000 de documente, şi deţine cea mai bogată colecţie de publicaţii periodice româneşti.

Expoziţia poate fi vizitată în perioada 13-21 februarie, de luni până vineri, între orele 10.00-16.00. Intrarea este liberă.