Deschiderea investițiilor OMV Petrom pentru exploatarea gazului din Marea Neagră va face ca România să joace un rol important în independența energetică a UE, scrie dw.com.
„Producţia estimată este de aproximativ 30 de ori mai mare decât cererea anuală, care acoperă 4,3 milioane de gospodării. Veniturile estimate ale statului român ar fi 20 de miliarde de euro. Neptun Deep este un pas foarte important pentru strategia noastră 2030, care îşi propune să sprijine tranziţia energetică a României şi a regiunii”, a declarat joi Christina Verchere, CEO OMV Petrom, potrivit Agerpres.
Presa germană atrage atenția asupra greșelilor făcute de statele din vestul Europei cu privire la faptul că Marea Neagră a fost ani la rând un subiect strict local. Apelurile politicienilor din zonă, români sau ucraineni sau bulgari sau georgieni, au fost mereu trecute cu vederea de omologii din Vest.
Marea Neagră a fost, după cum observă Frankfurter Allgemeine Zeitung într-o analiză publicată astăzi, o „Mare Clausum”, o mare pe care Occidentul a perceput-o ca fiind închisă între interesele stricte ale Rusiei și Turciei: „Invadarea Ucrainei de către Rusia a pus în evidență o zonă pe care europenii aproape că au uitat-o. Occidentul a neglijat regiunea din punct de vedere militar, politic și economic.”
Rusia își exportă petrolul supus sancțiunilor internaționale prin Marea Neagră. Kazahstanul are nevoie de această rută pentru vânzările sale de petrol. Ucraina pentru vitalele livrări de cereale. Feriboturile către Georgia oferă Drumului Mătăsii o alternativă la traseele rusești. Iar Azerbaidjanul vrea să furnizeze energie electrică prin cabluri submarine. În fine, tocmai a fost anunțată o investiție de patru miliarde de euro într-un zăcământ de gaze offshore românesc.
Când cinci dintre țările riverane – România, Bulgaria, Ucraina, Georgia și Turcia – sunt într-un fel sau altul legate de Uniunea Europeană și de NATO, e greu de înțeles această atitudine a Vestului, punctează FAZ. Mai ales că efectele economice și strategice ale agresivității rusești asupra regiunii au putut fi observate încă din 2014.
Neue Zürcher Zeitung scrie despre miliarde investite de OMV în infrastructura de exploatare și transport a resurselor energetice. Și ziarul elvețian vorbește despre eșecurile politicilor europene, care au dus la dependența de gazul rusesc. Printre acestea, „s-a neglijat exploatarea mai rapidă a bogatelor zăcăminte din Marea Neagră”.
Europa are nevoie de alternative, iar proiectul amânat de mult timp pare să avanseze, după ce compania austriacă a anunțat că va investi patru miliarde de euro împreună cu partenerul român Romgaz în extragerea gazelor din zăcământul offshore Neptun Deep din Marea Neagră.
„Se spunea cândva că volumul de gaz exploatabil este în jur de 80 de miliarde de metri cubi. OMV Petrom vorbește acum despre 100 de miliarde de metri cubi. Aproximativ o zecime din aceasta va fi exploatată în fiecare an, adică 10 miliarde de metri cubi, cu 20 până la 25% mai mult decât necesarul anual al Austriei. Desigur, doar o mică parte va curge într-acolo – dacă, până la urmă, va fi livrat gaz și către Austria. OMV susține că din 2027 Europa de Sud-Est și UE vor fi alimentate cu gaz din Marea Neagră”.
OMV Petrom și Romgaz au anunțat decizia de a dezvolta Neptun Deep, cel mai mare proiect de gaze naturale din zona românească a Mării Negre, și este estimează că producția de gaze naturale va începe în 2027, potrivit Economedia.ro.
Companiile spun că vor investi până la 4 miliarde de euro pentru dezvoltarea Neptun Deep, care ar urma să genereze o producție de aproximativ 100 de miliarde de metri cubi de gaze naturale.
OMV Petrom și Romgaz au aprobat planul de dezvoltare a zăcămintelor comerciale de gaze naturale Domino și Pelican Sud din perimetrul Neptun Deep, iar planul are nevoie de confirmarea Agenției Naționale pentru Resurse Mineriale. Cele două companii au participații de 50% în proiect, dar OMV Petrom este operatorul.