Premieră: AMAL, misiunea arabă spre Marte, lansată în luna iulie (FOTO)
„Amal”, prima misiune spaţială arabă spre planeta Marte, va fi lansată peste doar câteva săptămâni, având scopul de a transmite date importante privind climatul şi atmosfera planetei.
Sonda, denumită „speranță”, va parcurge 493 de milioane de kilometri până pe orbita Marte, timp de șapte luni, momentul în care va ajunge la destinație fiind același cu sărbătorirea a 50 de ani de la fondarea Emiratelor Arabe Unite ca naţiune, în 1971, notează BBC.
Sonda fără echipaj uman, propulsată de o rachetă japoneză, urmează să fie lansată din insula japoneză Tanegashima, pe 14 iulie, fiind programată să orbiteze Planeta Roșie timp de 687 de zile, pentru a colecta date. O orbitare completă a planetei va dura 55 de ore.
Sarah Al-Amiri, directorul programului, a declarat că proiectul ar trebui să fie un stimulent major pentru ca cercetătorii arabi în vederea unei cariere în inginerie spaţială.
„Este un adevărat pas înainte pentru explorarea Marte, pentru că arată că alte naţiuni – în afară de Agenţia Spaţială Europeană şi de NASA – pot merge acolo. Sperăm să ajungă. Marte este legată de o lungă istorie de misiuni ratate”, a declarat și Monica Grady, profesor la Open University din Marea Britanie, fiind de părere că misiunea spre Marte marchează o schimbare majoră în această zonă, dominată până acum de marile puteri ale lumii.
Emiratele Arabe Unite, istorie în călătoriile spaţiale
De-a lungul timpului, arabii au trimis rachete pe orbita Pământului şi un astronaut pe Staţia Spaţială Internaţională.
Primul astronaut arab în spaţiu a fost sultanulBin Salman Al-Saud, care a zburat cu o navă spaţială americană în 1985.
Totodată, în urmă cu opt secole, intelectualii arabi se aflau în linia întâi a descoperirilor ştiinţifice, mai ales în materie de astronomie.
Astronomii arabi pot fi considerați precursori aiteoriei heliocentricea luiCopernic. De asemenea, astronomii arabi au inventat si perfecționat un număr mare de instrumente, care le permiteau o bună cunoștere și observare a cerului, cum ar fiastrolabul, instrumente de măsurare a timpului (de la cadrane solare la mecanisme sofisticate de orologerie).
Totodată, astronomulAl-Farghania dezbătut problema mișcării corpurilor cerești. Opera sa a fost tradusă înlatinăîn secolul al XII-lea. La sfârșitul secolului al X-lea,Al-Khujandiconstruiește unobservator astronomic, prin intermediul căruia calculeză înclinareaeclipticii.
Coronavirusul a anulat lansarea misiunii ExoMars
Proiectul ExoMars, o colaborare ruso-europeană ce avea în plan trimiterea unui vehicul pe Marte, a fost amânat din cauza pandemiei de coronavirus, dar și a unor defecțiuni tehnice, informează AFP.
Astfel, noua dată de lansare a fost programată pentru perioada august-septembrie 2022, după cum au anunțat cele două agenții spațiale implicate în misiune, Roskosmos şi Agenţia Spaţială Europeană.
„Nu ne putem permite nicio eroare. Mai multe verificări vor asigura o călătorie în siguranţă şi cele mai bune rezultate ştiinţifice pe Marte”, a completat și Jan Worner, șeful ESA, notează News.ro.
Robotul ExoMars va fora solul marțian, adunând informații despre Planeta Roșie.
